Polonia renunţă la interdicţia accesului la frontiera cu Belarusul. În acelaşi timp, construieşte un gard pentru a opri migranţii indezirabili

Ministerul polonez de Interne a anunţat joi o ridicare - la 1 iulie - a interdicţiei accesului la frontera Poloniei cu Belarusul, impusă în septembrie 2021 cu scopul de a împedica migranţi să intre pe teritoriul polonez, relatează AFP.

Guvernul naţionalist polonez a delimitat, la acea vreme, o zonă cu o lungime de aproximativ trei kilometri, de peste 400 de metri lăţime, în care este interzis accesul oricărei persoane care nu locuieşte în zona respectivă - inclusiv ONG-urilor care ajutau migranţi în această regiune împădurită şi mlăştinoasă, dar şi presei.

Polonia - care a primit cu braţele deschise aproape patru milioane de ucraineni care fug din calea invaziei ruse - nu a schimbat absolut nimic în politica sa de respingere la frontieră a migranţilor - şi refugiaţilor - care vin din Belarus, originari în principal din Orientul Mijlociu..

Existenţa aceste zone închise a fost denunţată de către justiţie - inclusiv de către Curtea Supremă -, de către organizaţii umanitare şi de către presă, iar membriai Comisiei Europene (CE) au arătat cu degetul caracterul ”ilegal” al acestor măsuri.

Numeroşi jurnalişti au fost arestaţi sau judecaţi din cauză că au pătruns în zonă, inclusiv fără să vrea, iar activişti din cadrul unor ONG-uri s-au plâns de ”persecuţii” ale armatei şi poliţiei poloneze.

Interdicţia urmează să fie ridicată ”începând de la 1 iulie”, a anunţat joi ministrul de Interne Mariusz Kaminski.

Cu toate acestea, urmează să fie în continuare interzisă apropierea la mai puţin de 200 de metri de frontiera Poloniei cu Belarusul, precizează el într-un comunicat postat pe Twitter.

Polonia continuă construirea unei noi bariere la această frontieră, cu scopul de a bloca pătrunderea unor migranţi indezirabili.

Acest gard de metal, înalt de cinci metri şi jumătate şi cu o lungime de 186 de kilometri (adică jumătate din cei 418 kilometri ai frontierei), urmează să fie echpat cu camere de filmat şi senzori de mişcare. Lucrarea este estimată la 353 de milioane de euro. Acest proiect a provocat îngrijorarea apărătorilor drepturilor omului şi mediului.

Apărătorii drepturilor omului se tem că migranţi care fug din calea unor conflicte nu vor fi în măsură să depună o cerere de azil.

Apărătorii mediului se tem de efectele nefaste asupra faunei şi florei din zona forestieră de la frontieră.

Occidentul a acuzat regimul lui Aleksandr Lukaeşnko de faptul că a orchestrat o criză a migraţiei la această frontieră externă a Uniunii Europene (UE), aducând migranţi care vor să intre în UE, acuzaţii pe care Minskul le dezminte.