Planul de la Vilnius. „Elfii” lituanieni ar putea fi un model pentru combaterea dezinformării şi apărarea alegerilor în UE

Trei preşedinţi europeni, cu Emmanuel Macron în frunte, propun înfiinţarea unui mecanism comun menit contracarării dezinformării şi amestecului străin în alegerile din statele membre UE.

După Agenţia pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex) şi mecanismul de protecţie civilă (RescEU), Uniunea Europeană urmează să dispună de un „cadru comun de protecţie în cazul alegerilor”. Un apel în acest sens a fost făcut luni seara, la Vilnius, de către şeful statului francez Emmanuel Macron, gazda sa, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, şi premierul leton Arturs Krisjanis Karins, relatează „Le Figaro”.

„Atacurile cibernetice şi dezinformarea, care devin tot mai distrugătoare şi mai frecvente, aşa cum arată criza COVID-19, constituie o ameninţare pentru democraţie şi coeziunea socială din cauza influenţei lor asupra dezbaterilor publice, politicilor publice şi campaniilor electorale”, afirmă cei trei lideri de stat.

„Trebuie să ne întărim capacitatea de rezistenţă în faţa dezinformării”, subliniază ei, invitând UE să se doteze cu „un cadru de reglementare care prevede norme şi obligaţii comune pentru platformele online”.

Acest apel vine la nici trei luni de la pledoaria preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în favoarea unui „plan de acţiune pentru democraţia europeană”. Concret, Macron şi cei doi lideri baltici propun stabilirea unor „capacităţi minimale” de combatere a campaniilor de dezinformare, organizarea împărtăşirii de date pertinente cu colaborarea unor experţi naţionali şi „verificatori” independenţi, precum şi instituirea unei transparenţe totale asupra publicităţii politice. Cei trei se pronunţă totodată pentru elaborarea unui arsenal juridic vizând împiedicarea finanţării partidelor politice europene prin interese străine.

În mod simbolic, propunerea a fost făcută în Lituania, ţară aflată în relaţii tensionate cu Rusia. La fel ca vecinii săi, Lituania se confruntă de cinci ani încoace cu o recrudescenţă a atacurilor cibernetice şi a „fake news”-urilor care urmăresc subminarea încrederii în UE şi în NATO. Potrivit lui Tomas Ceponis, analist în cadrul Departamentului de comunicare strategică al Ministerului lituanian al Apărării, acest fenomen se observă din 2014, de pe vremea agresiunii Ruse asupra Ucrainei. „Începând de atunci am constatat o înmulţire a numărului de atacuri (...) care servesc interesele Rusiei”, spune el pentru „Le Figaro”.

De exemplu, în 2016, la puţin timp după mobilizarea unui contingent NATO în Lituania, mici site-uri rusofone au început să răspândească bârfe despre faptul că soldaţii străini ar ataca tinere lituaniene. În decembrie anul trecut, soldaţii NATO au fost acuzaţi de profanarea unui cimitir în timpul unui antrenament. În plus, săptămâna trecută, ministerele şi instituţiile de presă din ţară au fost inundate de e-mailuri cu un text care susţine că UE se pregăteşte să desfăşoare o forţă de menţinere a păcii în Belarus, ţară afectată în prezent de proteste anti-putere reprimate dur.

Expusă atacurilor pe filieră rusă, Lituania a luat mai multe măsuri pentru a le respinge şi a-şi apăra astfel democraţia. A unificat, de exemplu, eforturile experţilor din diverse instituţii de stat, ONG-iştilor specializaţi în detectarea ştirilor false şi jurnaliştii implicaţi în proiect. De asemenea, a recrutat peste 4.000 de aşa-numiţi „elfi”, voluntari care îşi consacră o parte din timpul liber luptei împotriva dezinformării. „Ne-am instruit la locul de muncă şi am aflat câte ceva despre modul de operare a inamicului nostru”, spune unul dintre ei, care se prezintă drept „Hawk” în timp ce reperează adrese IP de conturi care rostogolesc mesaje tendenţioase pe site-urile de ştiri.