Percheziţii la sediul grupului nuclear francez Areva privind cumpărarea de uraniu în pierdere în dosarul "Uraniumgate"

O percheziţie a avut loc marţi la sediul grupului nuclear Areva, în cartierul financiar La Défense, în apropiere de Paris, în cadrul unei anchete cu privire la o presupusă vânzare dubioasă de uraniu numită "Uraniumgate" de către presa din Niger, au declarat surse concordante pentru AFP.

Areva ”confirmă o percheziţie în această (marţi) în cadrul unei anchete preliminare”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului, fără să ofere alte detalii.

Percheziţia a fost dezvăluită de postul M6.

"Areva colaborează strâns cu justiţia”, a adăugat această sursă.

O sursă judiciară a confirmat o percheziţie, fără să precizeze în ce anchetă era efectuată.

Potrivit unor surse apropiate dosarului, ancheta vizează un caz de intermediere de uraniu nigerian, vechi de mai mulţi ani, care s-a soldat cu pierderi pentru Areva.

Acest dosar, intitulat de presa nigeriană "Uraniumgate", face obiectul unei anchete preliminare în Franţa.

În Niger, Parlamentul şi-a anunţat în martie dorinţa de a ancheta această vânzare, la cererea opoziţiei, iar un grup de ONG-uri a depus o plângere împotriva unui autor necunoscut.

Ziarul local Le Courrier a evocat o serie de tranzacţii complexe implicând mai multe întreprinderi franceze, inclusiv Areva, rusă şi libaneză şi a formulat acuzaţii la adresa Ministerului nigerian al Finanţelor.

Pe de altă parte, Reuters scrie, citând o sursă la curent cu dosarul, că ancheta preliminară vizează condiţiile în care Areva a înregistrat în 2011 18 milioane de euro pierderi în urma exercitării unei opţiuni de cumpărare a câtorva mii de tone de uraniu nigerian.

”Este vorba despre o operaţiune de trading în cadrul unei oferte integrate”, declara în urmă cu câteva luni, pentru Le Monde, un purtător de cuvânt al Areva, Christophe Neugnot.

Această operaţiune se înscria în cadrul proiectului unei centrale nucleare negociate în 2010 de un operator cu grupul francez, un proiect până la urmă abandonat.

”În acest tip de proiect, operatorul vrea vizibilitate şi ne cere să-i securizăm aprovizionarea viitoare în uraniu”, preciza Christophe Neugnot. ”Până la urmă, vânzarea reactorului nu s-a făcut. Noi am cumpărat uraniul”.

Aceasta a fost o operaţiune bună pentru intermediarii rus şi libanez, dar şi pentru Niger, însă nu şi pentru Areva, victima fluctuaţiilor cursului acestei materii prime pe o piaţă afectată de catastrofa de la Fukushima, în Japonia, în martie 2011.

O sursă judiciară a confirmat pentru Reuters că percheziţia nu viza dosarul UraMin, mult mai dur în consecinţe pentru fosta bijuterie a industriei nucleare franceze, în prezent în mare dificultate.

În 2014, sediul Areva şi domiciliile unor foşti conducători ai grupului au fost percheziţionate în cadrul anchetei cu privire la achiziţionarea, cu 2,5 miliarde de dolari, a societăţii miniere canadiene UraMin în 2007.

În mai 2016, o anchetă a fost deschisă în mod oficial cu privire la rolul lui Anne Lauvergeon în achiziţionarea UraMin. Aceasta, care a condus Areva din 2001 în 2011, a negat întotdeauna că a acţionat prost în această operaţiune.

Areva a fost nevoită să treacă două miliarde de euro la pierderi în contul UraMin, ceea ce a condus la mai mulţi ani de pierderi, care s-au soldat anul trecut cu un plan de salvare organizat de Guvern.

Acest plan prevede vânzarea activităţii reactoarelor nucleare ale Areva către EDF, o cesiune planificată la sfârşitul acestui an.