Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia: potopul din Balcani este o pedeapsă pentru păcatele sexuale

O bună parte din Sebia, Bosnia şi estul Croaţiei se află sub ape de mai multe zile, bilanţul provizoriu indicând mai puţin de 50 de morţi şi evacuări a zeci de mii de oameni. Deşi autorităţile locale şi comunitatea internaţională dau semne de cooperare şi organizare eficientă, liderii religioşi consideră că cea mai gravă calamitate naturală care s-a abătut asupra ţărilor balcanice din ultimul se datorează păcatelor oamenilor.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia, una dintre ţările balcanice cele mai puternic afectate de inundaţii, şi un al cleric ortodox sârb s-au folosit de această  catastrofă naturală pentru a ataca comunitatea  LGBT (lesbiane, gay, bisexuali şi transsexuali) din ţară şi pe Conchita Wurst, câştigătoarea concursului Eurovision din acest an, recunoscută pentru aspectul feminin în combinaţie cu barba sa. Cei doi lideri creştini susţin că inundaţiile sunt o pedeapsă divină din cauza practicilor considerate nefireşti de către Biserica Ortodoxă, relatează publicaţia „The Economist”.

Până acum zeci de mii de case au fost evacuate, iar sute de mii de oameni încă nu au acces la apă potabilă şi nici electricitate. Deşi numărul morţilor nu a depăşit încă pragul de 50 de oameni, autorităţile locale se aşteaptă ca echipele de salvare să găsească mai multe cadavre pe măsură ce apele se retrag.

O centrală electrică din Obrenovac, Serbia, care furnizează curent electric Belgradului şi mai multo regiuni ale ţării, riscă să-şi înceteze activitatea şi să fie afectată de apă, iar în Bosnia ar fi fost mutate din loc mai multe mine neexplodate din Primul Război Mondial. Eforturile echipelor de salvare sunt de multe ori zădărnicite de alunecările de teren.

Sistemele de urgenţă din Serbia şi Croaţia s-au dovedit a funcţiona relativ eficient, mai puţin în Bosnia. Jumătate din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene şi-au anunţat intenţiile de a trimite ajutoare în zonele afectate de inundaţii, eforturilor colective alăturându-se şi Israel, Rusia şi Turcia.

Reacţia armatei şi a poliţiei a fost destul de bună, însă lipsa de echipament şi-a spus cuvântul, iar operaţiunile de evacuarea au fost limitate, potrivit experţilor consultaţi de „The Economist”. Nu mai puţin important a fost ajutorul oferit de zecile de mii de voluntari, care s-au organizat singuri şi s-au răspândit în regiunile afectate, construind baraje şi adăposturi pentru sinistraţi.