Partidul Românilor va candida la primăriile din 30 de localităţi spaniole
0Pentru prima oară, un partid străin se va înscrie în cursa electorală a alegerilor locale spaniole. Localităţile cu procente ridicate de români (între 8% şi 25% din populaţie) sunt ţintele PIRUM.
Partidul Românilor din Spania (PIRUM) va candida la alegerile locale din peste 30 de localităţi spaniole. Este pentru prima dată în istoria Spaniei când un partid străin va participa la alegerile municipale.
Influenţa imigraţiei în societatea spaniolă începe să se reflecte şi în domeniul politic. Pentru prima oară, un partid străin va candida la alegerile municipale din luna mai, în mai multe localităţi spaniole. Este vorba de Partidul Iberic al Românilor (PIRUM), care va candida la alegerile pentru primărie din localităţile zaragozane Cariñena, Ricla, Aguaron şi Pomer şi intenţionează să se înscrie în cursa electorală din oraşele madrilene Alcala de Henares şi Arganda del Rey, precum şi în Castellon de la Plana şi Huelva. PIRUM va încerca să-şi facă un loc şi în spectrul electoral din Zaragoza şi Calatayud, deşi admite că posibilităţile de succes sunt foarte reduse, scrie Heraldo.
Partid creat în 2008
PIRUM este primul partid românesc existent în Spania, chiar dacă anterior au mai existat tentative. Creat în 2008 (conform registrului partidelor politice ale Ministerului de Interne) şi cu sediul central în Barcelona, partidul românilor vrea să candideze la alegerile locale din minim 30 de localităţi spaniole. În Aragon, de exemplu, locuiesc 64.300 de români din totalul de 829.700, răspândiţi în întreaga Spanie.
La alegerile din 22 mai, circa 50.000 de străini vor avea drept de vot în Aragon, număr care contrastează cu cei 8.000 care au votat în 2007. Mai întâi, aceştia vor trebui să se înscrie pe listele de alegători. Intervalul până la care pot trimite solicitările se va încheia în 15 ianuarie. Românii au fost pionieri în dezvăluirea nemulţumirilor lor politice dar nu este exclus ca şi alte comunităţi de imigranţi, precum ecuadorienii, să facă acelaşi lucru şi să promoveze o iniţiativă similară.
PIRUM, care mizează pe integrare, fără a pierde din vedere originea, îşi caută locul în locuri unde procentajul de cetăţeni români este unul ridicat. De aici miza pe Cariñena, unde românii reprezintă 22% din totalul populaţiei localităţii (3.771 de persoane). Astfel, 827 persoane din localitate sunt români, din care 686 au drept de vot în luna mai.
Chiar şi aşa, românii sunt conştienţi că au şanse mici să câştige Primăria în Cariñena, dar asta nu înseamnă că nu pot obţine măcar un post din cele 11 de consilier şi pot influenţa culoarea politică a primarului localităţii.
Miza pe oraşele în care românii reprezintă peste 8% din populaţie
Florin Ioan Bujor, preşedintele naţional al PIRUM, a declarat vineri că studiază posibilitatea de a-şi încerca norocul şi în alte municipii cu importante nuclee de populaţie română. Localitatea Ricla, din Aragon, numără 800 de români. În Aguaron, 100 din cei 1000 de locuitori sunt români. Bujor spune că vrea să participe la alegerile locale din toate localităţile în care colectivul de români reprezintă între 8% şi 25% din populaţie.
În Calatayud trăiesc 3.925 de români, din care peste 18 ani au 3.220 de persoane. Bujor admite, însă, că nu va fi uşor şi ia în calcul ipotetice coaliţii. La fel se întâmplă şi în Zaragoza.
PIRUM are peste 50 de filiale în toată Spania, cu preponderenţă în oraşe în care comunitatea română este puternică, situaţie întâlnită mai ales în spaţiul rural. În scurt timp, vrea să se "extindă" în capitale de provincie ca Huelva şi Castellon de la Plana sau municipiile madrilene Alcala de Henares sau Arganda del Rey. În februarie, spune Bujor, va anunţa câteva surprize.