Parlamentul European vrea cote permanente şi automate de refugiaţi în cadrul UE

Parlamentul European (PE) a adoptat joi o propunere de reformare a reglementărilor cu privire la primirea solicitanţilor de azil - care prevede un mecanism permanent de repartizare în UE - în vederea uşurării poverii unor ţări care se află în prima linie, precum Italia şi Grecia, relatează AFP.

Eurodeputaţii au adoptat la nivel de comisie, cu o largă majoritate - 43 la 18 voturi -, acest text care va deveni, după confirmarea lui oficială în sesiune plenară, poziţia de negociere a PE cu statele membre UE.

Parlamentul a revizuit puternic reforma propusă în urmă cu un an şi jumătate de către Comisia Europeană (CE), atentă să înveţe lecţia crizei migraţiei în care peste un milion de migranţi au debarcat pe coastele italiene şi greceşti în 2015.

Cu scopul de a uşura situaţia ţărilor aflate în prima linie, Parlamentul propune ca un ”mecanism permanent şi automat” de repartizare să-l înlocuiască pe cel actual - ”regulamentul de la Dublin” - care desemnează prima ţară UE în care intră azilantul drept principalul responsabil al soluţionării cererii de azil.

Spre deosebire de cotele controversate care au fost în vigoare în UE timp de doi ani, până în septembrie 2017, acest nou sistem nu va mai fi o derogare ”excepţională” de la ”regulamentul de la Dublin”, ci va deveni regula în cazul fiecărui azilant care ajunge în orice ţară UE.

Solicitanţii vor putea să fie transferaţi în orice moment din ţara în care au sosit către alte ţări, care nu şi-au atins încă ”partea justă” de găzduiri, calculată în funcţie de PIB-ul şi demografia lor.

Statele membre care îşi refuză ”partea”, aşa cum au făcut unele cu planul de ”relocalizare” temporară din perioada 2015-2017, ar putea să fie sancţionate printr-o privare de anumite fonduri europene, cer eurodeputaţii.

Aceste propuneri merg mult mai departe ca cele ale CE, care prevedeau cote de repartizare numai în cazul unui aflux ”excepţional”.

”Obiectivul meu este să creez un nou sistem de azil, fondat pe solidaritate, cu reguli clare şi stimulente ca ele să fie respectate atât de solicitanţii de azil, cât şi toate statele membre (UE)”, a subliniat eurodeputata suedeză Cecilia Wikström, raportoarea textului.

”Aştept cu nerăbdare posibilitatea de a lansa negocieri cu Consiliul”, instanţa care reuneşte statele membre, a adăugat Wikström într-o conferinţă de presă.

Însă Consiliul este încă departe să fi adoptat o poziţie de negociere comună, în contextul în care statele membre au poziţii foarte diferite cu privire la primirea solicitanţilor de azil.

O majoritate a statelor membre UE refuză principiul unui mecansim permanent şi automat, în timp ce altele - ca Ungaria şi Polonia - exclud în mod categoric orice idee de a primi solicitanţi de azil care au intrat în UE prin alte state membre, inclusiv într-o situaţie de criză majoră.