Parlamentul European, instituţia UE în care cetăţenii au cea mai mare încredere

Parlamentul European şi-a consolidat poziţia de instituţie a UE în care cetaţenii au cea mai mare încredere, potrivit unui sondaj Eurobarometru.

Rezultatele publicate de Comisia Europeană arată că 50% dintre respondenţii la sondajul Eurobarometru standard din primavara anului 2018 au indicat că au încredere în Parlamentul European. Aceasta reprezintă o creştere substanţială de 5 procente comparativ cu toamna anului 2017, în timp ce nivelul de neîncredere a scăzut cu 3%.

Pe parcursul perioadei legislative, încrederea în Parlamentul European a crescut de la 34% în mai 2014 la nivelul record de astăzi, de 50%, potrivit datelor Eurobarometrului standard. 

Sondajul indică de asemenea că 93% dintre respondenţi au cunoştinţă despre Parlamentul European - considerabil mai mulţi faţă de cei care au cunoştinţă despre celelalte instituţii şi într-o uşoară creştere de la ultimul Eurobarometru. 

Încrederea în Uniunea Europeană, ca ansamblu, rămâne de asemenea mai mare (42%) faţă de încrederea în parlamentele şi guvernele naţionale (34%).

Preşedintele Antonio Tajani a afirmat:

Acest Parlament lucrează pentru reducerea distanţei dintre instituţiile europene şi cetăţeni şi îşi face bine treaba. Cetăţenii înşişi ne spun acest lucru prin intermediul rezultatelor celui mai recent Eurobarometru. În ultimele 6 luni, încrederea în Parlamentul European a crescut de la 45% la 50%. Parlamentul este de departe cea mai apreciată instituţie a Uniunii Europene.”

“Aş dori să le mulţumesc celor 751 de membri ai Parlamentului care compun această Adunare. Am arătat că putem juca un rol esenţial punând Parlamentul în centrul dezbaterii pentru a schimba Europa şi a o face mai eficientă.” 

“În mod special, pe tema imigraţiei, care, aşa cum confirmă Eurobarometrul, se află în topul preocupărilor cetăţenilor, am contribuit la oferirea unui răspuns european. În noiembrie anul trecut, am adoptat un text pentru a reforma sistemul european de azil, incluzând Regulamentul Dublin, care reconciliază stricteţea cu solidaritatea.

Am propus de asemenea o strategie pe termen scurt, mediu şi lung pentru a opri plecările din Africa. Consiliul nu mai poate amâna reforma sistemului european de azil şi trebuie să fie conştient că de modul de gestionare a imigraţiei depinde viitorul Uniunii.”