Parlamentul din Kosovo a aprobat înfiinţarea unui tribunal pentru crime de război

Parlamentul din Kosovo a aprobat, miercuri, un proiect vizând înfiinţarea unui tribunal internaţional însărcinat cu judecarea crimelor de război comise de gherila kosovară în timpul conflictului sârbo-kosovar din perioada 1998-1999, relatează AFP.

Proiectul a fost suţinut de 89 de parlamentari din totalul de 120. Douăzeci şi patru de deputaţi au votat împotrivă, iar alţi doi s-au abţinut.

Înainte de vot, premierul Hashim Thaci a explicat deputaţilor că tribunalul "va reabilita numele Kosovo, pătat de acuzaţiile injuste conţinute în raportul Marty".

Raportul Consiliului Europei, elaborat de Dick Marty, prezintă dovezi ale execuţiilor comise de membri ai gherilei kosovare (UCK).

El evocă, în special, un trafic de organe prelevate de la circa 500 de prizonieri sârbi şi romi în timpul războiului, în acest caz fiind implicat şef al gherilei, însuşi premierul Hashim Thaci, care respinge aceste acuzaţii.

Acest tribunal "este injust şi reprezintă cea mai mare insultă care poate fi adresată Kosovo", a declarat Thaci, adăugând că înfiinţarea tribunalului rămâne "singura opţiune".

Occidentalii au exercitat presiuni asupra autorităţilor kosovare pentru a le determina să aprobe înfiinţarea noii insituţii, înainte ca Parlamentul să fie dizolvat în vederea alegerilor generale care vor avea loc anul acesta.

Decizia legislativului din Kosovo a fost salutată de Bruxelles şi Washington, principalii susţinători ai independenţei kosovare, proclamată în 2008.

"Felicit Guvernul şi membrii Parlamentului pentru angajamentul lor în favoarea justiţiei, de care au dat dovadă luînd o decizie pe care o considerăm sensibilă şi dificilă", a declarat şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, potrivit unui comunicat.

Parlamentul kosovar a aprobat, de asemenea, prelungirea până în iunie 2016 a mandatul misiunii de poliţie şi justiţie Eulex a Uniunii Europene.

Lansată în 2008, la câteva luni după proclamarea a independenţei Kosovo, Eulex are misiunea de a întări statul de drept în acest teritoriu, fiind însărcinată inclusiv cu soluţionarea dosarelor considerate a fi prea sensibile pentru justiţia locală.

Conflictul armat sârbo-kosovar din anii 1998-1999, în care s-a implicat şi NATO prin lovituri aeriene împotriva Serbiei, s-a soldat cu circa 10.000 de victime, peste 1.700 de persoane fiind în continuare date dispărute.