Pandemia teoriei conspirative QAnon: cum s-a propagat din SUA în Europa
0O nouă potenţială pandemie se răspândeşte în lume, şi anume o teorie conspiraţiei pe tiparele vechilor teorii medievale cu privire la evrei, QAnon, potrivit editorialistului Bloomberg Andreas Kluth. Pornită din SUA, QAnon s-a răspândit ca un virus contagios în Europa şi mai ales în Germania, unde a prins cel mai mult teren.
Într-un editorial Bloomberg, Andreas Kluth apreciază că teoria conspiraţiei QAnon are un potenţial mare de contagiune şi a izbucnit ca o epidemie propagându-se din SUA în Europa şi Germania. Mai înfricoşătoare în opinia sa ca orice virus ce circulă în acest moment în lume, ar trebui să stârnească îngrijorări comparabile, fiind poate cea mai odioasă fabricaţie de la poveştile medievale despre evreii care otrăveau fântâni şi beau sângele copiilor creştini.
Aceste minciuni ticluite au dus la secole de progroame şi anti-semitism. QAnon se află în vremurile sale timpurii, dar are un uriaş potenţial să producă rele de proporţii.
Tiparele medievale ale QAnon
Tulpini ale unui aceluiaşi spirit calomnios, cele două teorii împărtăşesc un ADN similar. Prin asemănare cu narativa conspirativă europeană a „sângelui ritual”, QAnon reciclează metafore anti-semitice susţinând existenţa unei consipraţii internaţionale conform căreia bogaţii şi puternicii lumii trafichează, abuzează şi chiar se hrănesc cu copii.
Născută doar în 2017, QAnon are însă cele mai moderne accente, ca un virus străvechi strămutat într-un superpatogen nou-nouţ operând cu toate mijloacele mediilor sociale. În acelaşi timp, este conceput ca un joc online cu jucători multipli ce presupune o vânătoare de indicii. Q, creatorul şi dirijorul său anonim (o persoană cu acces la documente guvernamentale clasificate -n.red) depozitează picături de informaţie criptică în zone periferice ale internetului, iar milioane de oameni se reped să confirme, interpreteze sau să extindă firul într-o naraţiune nouă. Dacă teoriile conspiraţiei sunt în general simplificări grosiere ale unor realităţi neînţelese, QAnon se alimentează din complexitate creând mereu noi istorii.
În SUA, colecţia de meme-uri, vectorii contagiunii, a virat într-o direcţie definită de dreapta. Democraţi ca Hillary Clinton sau Barack Obama, respectiv celebrităţi mondiale ca Bill Gates sau George Soros sunt parte a reţelei de pedofili, în timp de Donald Trump e descris ca oponentul lor eroic angajat într-o luptă secretă cu „statul paralel”, luptă pe cale a se finaliza cu eliberarea copiilor subjugaţi.
Un fenomen ce a depăşit graniţele culturale
Nu s-ar fi crezut că un fenomen născut într-un context cultural specific american poate avea sens în alte culturi şi totuşi el s-a răspândit ca un virus în Europa şi mai ales în Germania unde se estimează că mişcarea are sute de mii de urmăritori - cei mai mulţi în lume după SUA.
E un fapt surprinzător la prima vedere. SUA sunt îndârjit polarizate între două partide politice, în timp ce sistemul multipartid din Germania nu este atât de antagonic, iar guvernarea este una eficientă şi ordonată: Angela Merkel are susţinerea a 72% din populaţie. Apoi, de fapt, populismul în Germania este pe pantă descendentă - de la 32.85 în 2018, la 20.9% actualmente.
Pe de altă parte, istoria neagră a Germaniei a furnizat lecţia că istoria nu e întotdeauna făcută de majoritatea rezonabilă, ci de minorităţi mici şi mobilizate. Înainte de preluarea puterii de către Hitler, în ultimele alegeri libere din noiembrie 1932, Partidul Nazist, promotor al teoriilor conspiraţiei, a luat 33.15 din voturi. În prezent, 30% din nemţi tind să creadă în teorii ale conspiraţiei.
QAnon din Germania are trăsături comune cu mişcarea din SUA: apelează la o suită de grupuri periferice, între care anti-vaccinişti şi ezoterici de stânga, dar în ansamblu virează puternic spre dreapta. 74% din nemţi au o părere negativă despre Trump. Preşedintele american este însă adorat de susţinătorii QAnon. Mişcarea pare însă a se fi contopit cu teorii naziste vechi. Un exemplu este mişcarea Reichsbuerger (Cetăţenii Imperiali) care crede că adepţii săi sunt supuşii vechiului Reich (inclusiv ai lui Hitler) şi că Republica Federală de azi este în fapt o corporaţie formată din aliaţii învingători în cel de-al Doilea Război Mondial.
Aşa se explică iconografia bizară prezentată la marşurile uriaşe recente din Germania de protest împotriva restricţiilor asociate cu pandemia COVID-19: pe tricouri, bannere au apărut simbolurile Q, Trump şi mulţi protestatari au venit cu steagul Germaniei imperiale. În cadrul unuia dintre marşuri o mulţime de adepţi de dreapta a încercat să ia cu asalt clădirea Parlamentului, într-un gest simbolic.
Oricare ar fi însă originile sale, QAnon a expus o vulnerabilitate a societăţilor democratice - una de proporţii comparabile slăbiciunilor economice şi medicale scoase la iveală de pandemie - arătând că nu mai există un spaţiu civic şi informaţional comun, ci realităţi alternative. În acest sens, teoriile conspiraţiei reprezintă „metaproblema” noastră - aceea care ne împiedică să le rezolvăm pe celelalte, de la pandemie la schimbările climatice, scrie Andreas Kluth în Bloomberg.