Pandemia Covid-19. De ce sunt mai puţine cazuri de coronavirus în Europa de Est
0Una din explicaţiile pentru care statele din această parte a continentului au reuşit să ţină sub control epidemia ar fi şi faptul că nu dispuns de aeroporturi de tranzit foarte mari, cu conexiuni multiple către restul lumii.
Deocamdată Europa de Est rezistă, chiar dacă în situaţii foarte dificile, luptei împotriva nolui coronavirus. Simpla inventariere a datelor din ţările de la dreapta liniei imaginare pe care o puteţi trasa pe harta Europei din Polonia şi Cehia până în Grecia convinge chiar şi pe cel mai neîncrezător că ţările aflate în partea de est a Bătrânului Continent au fost lovite“ mult mai puţin de virusul ucigaş, iar pe teritoriile lor situaţia este în mod evident gestionabilă, scrie publicaţia News24/7.
Un exemplu caracteristic este Polonia. Cu o populaţie cu 40 de milioane de locuitori şi o suprafaţă foarte mare, ţara numără 4.200 de cazuri şi 98 de decese. Este evident chiar şi de la prima lectură că procentul deceselor raportat la cazuri este, dincolo de orice îndoială, unul mic. România, cu o populaţie de 20 de milioane, a înregistrat 4.057 cazuri şi 157 de decese.
Cehia tratează pacienţi din Franţa
Cehia va trata şase pacienţi bolnavi de COVID-19 din Franţa la un spital universitar din Brno, al doilea cel mai mare oraş al său, pentru a ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului medical francez, a anunţat duminică premierul ceh Andrej Babis, potrivit Reuters.
"Franţa ne-a adresat o solicitare de ajutor pentru spitalizarea unora dintre pacienţii săi", a scris pe Twitter şeful guvernului de la Praga.
"Datorită faptului că avem o capacitate suficientă, putem ajuta. Şase pacienţi ar urma să fie transferaţi în Spitalul Universitar din Brno", a spus el, fără a menţiona din ce zonă din Franţa vor veni bolnavii.
Cehia, ţară cu 10,7 milioane de locuitori, înregistra duminică 4.543 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, ritmul de creştere fiind de până în 10% în ultimele patru zile, şi 67 de decese.
Sistemul său de sănătate din Cehia s-a confruntat cu o presiune mai mică în privinţa cazurilor grave decât în unele dintre ţările din Europa de Vest, după ce au fost introduse devreme măsuri dure de distanţare socială şi de închidere a frontierei. Toate acestea au dus însă aproape la o stagnare a economiei.
Anterior, Cehia a trimis echipamente medicale în Italia, Spania şi Slovenia, dar a interzis exporturile private de măşti de protecţie.
Polonia, mai puţin cazuri decât Belgia sau Portugalia
Mai multe decât mult mai marea Polonie, dar mult mai puţine decât Belgia sau Portugalia în vestul Europei care, cu o populaţie net mai mică, au mult mai mulţi morţi (dar şi cazuri). Polonia se află încă în faza de început a luptei sale împotriva noului coronavirus, iar vârful infectărilor este aşteptat în mai şi iunie, a afirmat luni premierul Mateusz Morawiecki, potrivit Reuters.
Într-un discurs susţinut în camera inferioară a parlamentului, Morawiecki a spus că Polonia are unele lipsuri de echipamente medicale. Varşovia intenţionează să crească în câteva zile numărul testelor de coronavirus pe care le face într-o zi la 8.000-9.000, de la cele 6.000-7.000 din prezent.
În Grecia numărul cazurilor a ajuns la 1.735, iar decesele la 73. La fel de bine stau şi restul Balcanilor. Serbia cu o populaţie de aproape 7 milioane a ajuns la 1.908 de cazuri şi 51 de decese. Proporţional, din punct de vedere al cifrelor, o duce excelent. Croaţia, la rândul ei, având 4 milioane de cetăţeni pe teritoriul ei, a înregistrat 1.182 de cazuri şi 15 decese. Încă şi mai favorabil şi mai dătător de speranţă cu privire la viitorul imediat este exemplul Ucrainei, subliniază News24/7, citată de rador.
Cu o populaţie de aproape 43 de milioane de oameni, ţara a ajuns la numai 1.319 de cazuri şi 38 de decese. Similară este şi imaginea în state precum Slovenia, Bulgaria, Albania, Cehia şi Slovacia. Unul din motivele care au făcut ca Europa de Est să menţină numărul cazurilor şi al deceselor la niveluri extrem de scăzute arputea fi, spun analiştii, că statele din această regiune nu dispun de aeroporturi de tranzit foarte mari, cu conexiuni multiple către restul lumii.
Nici măcar aeroportul „Eleftherios Venizelos“ din Atena nu are sarcina uriaşă de tranzit pe care o au aeroporturile din Europa de Vest. În schimb, aeroporturi precum Madrid, Barcelona, Milano, Zurich, Frankfurt, Bruxelles, Paris şi Londra sunt conectate cu aproape toate părţile lumii: America de Nord, America Latină şi, desigur, Extremul Orient de unde a pornit această pandemie teribilă. Poate că aceasta ar fi o primă explicaţie pentru marea diferenţă între cazurile înregistrate în Europa de Vest faţă de Europa de Est.