Pădurile primare din Carpaţi, studiate pentru a afla rezistenţa la schimbările climatice VIDEO

Pădurile primare din Carpaţi sunt locuri aproape neatinse de intervenţia umană, iar natura nu a fost niciodată atât neschimbată acolo, în ciuda schimbărilor climatice ... În pădurile primare ale Carpaţilor, din Ucraina, fagul este stăpânul locului. O duzină de ţări din Europa găzduiesc păduri ca acestea, care stârnesc interesul oamenilor de ştiinţă pentru rezistenţa lor incredibilă.

Miroslav Kabal studiază Rezervaţia Biosferei din Carpaţi şi este foarte optimist. „Copacii bătrâni din pădurea rezervaţiei nu sunt ameninţaţi”, spune el. Toate sunt în zone neatinse, în care activităţile umane sunt interzise. Acestea sunt rezistente la schimbările climatice şi nu sunt afectate de dăunători, deoarece cresc într-un ecosistem echilibrat şi autoreglabil. Dacă arborii rupţi, sunt repede înlocuiţi de alţii, care cresc foarte repede. Natura se reînnoieşte fără piedici. "

Mulţi copaci de aici au între 300 şi 350 de ani. Cel mai vechi identificat are o vechime de cinci secole. Studiind regenerarea acestor păduri primare, laboratoare uriaşe în aer liber, oamenii de ştiinţă speră să găsească chei care să ajute pădurile plantate de om să facă faţă mai bine schimbărilor climatice.

Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Şinca, Groşii Ţibleşului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuţ, Codrul Secular Slătioara.

Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine şi cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influenţă umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluţii naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare ştiinţifice care ne vor ajuta să înţelegem printr-o lecţie vie şi să păstrăm tainele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esenţial în păstrarea identităţii culturale a comunităţilor locale. În Munţii Carpaţi se poate vorbi despre o „civilizaţie a lemnului”, istoria, filozofia de viaţă, cultura şi tradiţiile comunităţilor locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăposteşte încât cele două concepte nu pot fi separate.  Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înţelege care a fost sursa de inspiraţie, materie şi energie în viaţa comunităţilor locale de-a lungul istoriei.