O cameră de supraveghere orientată greșit a permis jaful de la Luvru

Oficialii muzeului recunosc că un sistem de securitate învechit a lăsat instituția vulnerabilă, în pofida avertismentelor repetate. În zona în care hoții au parcat o macara mobilă pentru a jefui Muzeul Luvru exista o singură cameră de supraveghere — și aceasta era orientată în direcția greșită, scrie The Wall Street Journal.

Din acest motiv, agenții de pază care monitorizau imaginile în centrul de comandă al muzeului nu au observat echipa de hoți, îmbrăcați în veste reflectorizante galbene, când aceștia au amplasat conuri de trafic în jurul vehiculului și au ridicat scara mecanizată spre balconul exterior al Galeriei d’Apollon, care adăpostește bijuteriile coroanei Franței.

Acea „zonă oarbă” a costat muzeul minute prețioase într-un jaf în care fiecare secundă a contat.

„Nu am văzut sosirea hoților suficient de devreme”, a declarat Laurence des Cars, directoarea Luvrului, miercuri, în fața Senatului francez.

„Întregul perimetru al Palatului Luvru este monitorizat de doar câteva camere învechite. Sistemul este foarte insuficient”, a adăugat aceasta.

De ani de zile, autoritățile erau conștiente că lipsa camerelor de supraveghere externe reprezenta un punct vulnerabil în securitatea muzeului. Era pregătit un amplu program de modernizare care ar fi urmat să acopere exteriorul vastului complex cu echipamente moderne, aducând securitatea Luvrului la standarde actuale.

Însă întârzierile repetate au permis hoților să execute unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din istoria recentă a Franței. Tâlharii au furat opt piese de bijuterii din colecțiile regale și din epoca napoleoniană, evaluate la 88 de milioane de euro (aproximativ 102 milioane de dolari). Autoritățile franceze spun, totuși, că valoarea simbolică pentru națiune este incomparabil mai mare.

„Ni s-a produs o rană imensă”, a spus des Cars.

Potrivit procurorului Parisului, Laure Beccuau, cei patru autori ai jafului ar fi fost sprijiniți de o rețea mai amplă implicată în planificarea operațiunii.

O umilință pentru autorități

Jaful de duminică a provocat o undă de șoc în rândul instituțiilor franceze și întrebări dificile despre cum a fost posibil ca deficiențele de securitate să persiste atât de mult timp într-unul dintre cele mai celebre muzee ale lumii.

De peste un deceniu, oficialii Luvrului au avertizat că infrastructura este învechită, iar echipamentele — depășite tehnologic.

Un plan de modernizare a fost aprobat acum patru ani, dar obstacolele birocratice au împiedicat începerea lucrărilor.

Des Cars, care a preluat conducerea muzeului în 2021, după un mandat la Musée d’Orsay, a declarat că i s-a spus încă de la instalare că va fi „șocată de contrastul” între tehnologia modernă de la Orsay și echipamentele uzate de la Luvru.

În ultimii ani, protestele „vestelor galbene” au fost considerate principala amenințare la adresa securității muzeului. În 2018, manifestanții au dărâmat o parte din gardul Grădinilor Tuileries, aflate lângă Luvru. Una dintre primele decizii ale lui des Cars a fost întărirea gardului perimetral — dar problemele tehnologice au rămas.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, doar 40% din aripa Sully și 25% din aripa Richelieu sunt supravegheate video în interior.

Un sistem de securitate rămas în urmă

Guvernul francez a început abia în 2021 pregătirile pentru remedierea acestor deficiențe, planificând investiții de 80 de milioane de euro pentru a dubla numărul camerelor externe și a construi noi centre de comandă echipate cu tehnologie modernă.

Pentru acoperirea celor 2,6 milioane de metri pătrați ai fostului palat regal, era necesară rețea nouă de 60 de kilometri de cabluri.

Între timp, sistemul învechit a oferit ocazia perfectă pentru jaful de duminică.

La 9:30 dimineața, hoții au parcat camionul cu macara sub Galeria d’Apollon, pe latura estică a palatului.

„Din nefericire”, a spus des Cars, „singura cameră de acolo este orientată spre vest și nu acoperă balconul.”

Hoții au ridicat liftul până la balcon fără să atragă atenția. Vestele reflectorizante și conurile de siguranță i-au făcut să pară muncitori rutieri în ochii trecătorilor de pe cheiul François-Mitterrand, de-a lungul Senei.

Patru minute mai târziu, au început să taie fereastra balconului cu un polizor unghiular, declanșând alarma.

Un agent de pază a anunțat centrul de comandă la 9:35, iar poliția a fost alertată 33 de secunde mai târziu.

Până atunci, hoții intrau deja în galerie. Au spart vitrinele cu polizoarele, făcând deschideri suficiente pentru a scoate coliere cu smaralde mari cât o monedă, o tiară cu safire și alte bijuterii încrustate cu diamante.

Nu au atins însă Diamantul Regent, de 140 de carate, aflat într-o vitrină alăturată.

Paznicii au intervenit rapid, dar, fiind neînarmați, s-au concentrat pe evacuarea vizitatorilor.

La 9:37, s-a ordonat închiderea tuturor ieșirilor, însă hoții au coborât înapoi pe platforma mecanizată și au fugit pe motociclete.

Bijuteriile coroanei dispăruseră.

Procurorul Beccuau a precizat că hoții au obținut camionul dintr-o localitate de lângă Paris, numită Louvres — o coincidență, a spus ea, „cel puțin tulburătoare”.