O țară NATO ar putea avea în curând un lider pro-Rusia. Cine e cel care i-a acuzat pe „naziștii“ ucraineni că l-au provocat pe Putin

Slovacia se pregătește să își aleagă cel de-al cincilea prim-ministru în doar patru ani, iar partidul de opoziție al simpatizantului Kremlinului Robert Fico este în fruntea sondajelor și este urmărit cu îngrijorare în Occident.

De când Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut, Slovacia a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Kievului. Cele două țări au graniță comună, Slovacia a fost prima țară care a trimis apărare aeriană în Ucraina și a primit zeci de mii de refugiați, potrivit edition.cnn.com.

Dar toate acestea s-ar putea schimba dacă Fico ajunge la putere. Fostul prim-ministru nu își ascunde simpatiile față de Kremlin și a acuzat "naziștii și fasciștii ucraineni" că l-au provocat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să lanseze invazia, repetând povestea falsă pe care Putin a folosit-o pentru a-și justifica invazia.

Fico a cerut guvernului slovac să înceteze să mai furnizeze arme Kievului și a declarat că, dacă va deveni prim-ministru, Slovacia "nu va mai trimite încă o rundă de muniție". De asemenea, el se opune aderării Ucrainei la NATO.

Grigorij Mesežnikov, analist politic și președinte al Institutului de Afaceri Publice, un think tank slovac, a declarat că, la fel ca mulți simpatizanți ai Rusiei, Fico își prezintă sprijinul pentru Moscova ca pe o inițiativă de "pace".

"El și aliații săi susțin că nu ar trebui să trimitem arme în Ucraina, deoarece acest lucru va face ca războiul să dureze mai mult timp. Ei spun 'va fi pace dacă nu mai trimitem arme în Ucraina', pentru că dacă nu o facem, conflictul se va încheia mai repede. Deci, în esență, ei nu sunt pro-pacea, sunt pro-ruși", a declarat el pentru CNN.

Fico a fost anterior prim-ministru al Slovaciei timp de peste un deceniu, mai întâi între 2006 și 2010 și apoi din nou între 2012 și 2018.

El a fost forțat să demisioneze în martie 2018, după săptămâni de proteste în masă din cauza asasinării jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Kuciak a făcut un reportaj despre corupția în rândul elitei țării, inclusiv despre persoane aflate în legătură directă cu Fico și cu partidul său SMER.

Haos și lupte interne

La alegerile din 2020, alegătorii s-au îndepărtat de SMER și au ales partidul de centru-dreapta Oameni obișnuiți și personalități independente (OLaNO).

Văzut inițial ca o gură de aer proaspăt, OLaNO și liderul său Igor Matovič au sfârșit prin a-i dezamăgi pe mulți dintre alegători. Matovič, un milionar care s-a făcut singur, a câștigat alegerile pe o platformă anticorupție puternică, promițând să "curețe" Slovacia.

Dar acreditările sale anticorupție au suferit mai multe lovituri încă de la început. A fost nevoit să recunoască faptul că și-a plagiat teza de masterat și a prezidat un guvern afectat de lupte interne.

A fost forțat să demisioneze după mai puțin de un an, după ce decizia sa unilaterală de a cumpăra vaccinurile Covid-19 din Rusia a declanșat o rebeliune în guvernul său de coaliție.

Matovič a schimbat locul cu ministrul său de finanțe, Eduard Heger, dar haosul a continuat. În timp ce țara se lupta cu consecințele pandemiei și cu invazia Rusiei în Ucraina, alte lupte interne și conflicte personale au dus la prăbușirea coaliției guvernamentale în decembrie. Heger a continuat ca prim-ministru interimar, dar și el a sfârșit prin a demisiona în luna mai și a fost înlocuit de un tehnocrat, Ludovit Odor.

Haosul din ultimii ani i-a oferit lui Fico o nouă șansă

"La un an după ultimele alegeri, părea aproape că partidul va dispărea complet. Dar (Fico) a reușit să se reabiliteze și acum este favorit", a declarat Mesežnikov. "SMER are încă un sprijin puternic în rândul alegătorilor săi de bază și acest sprijin este legat emoțional de (Fico), dar a fost ajutat și de numeroasele conflicte din cadrul guvernului și de unii factori externi, inclusiv Covid, inflația ridicată, criza energetică și războiul din Ucraina."

Slovacia are un sistem electoral complicat și o scenă politică fragmentată, cu până la 10 grupări politice potențial capabile să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.

Acest lucru înseamnă că, chiar dacă partidul lui Fico câștigă alegerile, va avea probabil nevoie de cel puțin un partener de coaliție. El nu a exclus colaborarea cu Republika, un partid extremist de extremă dreapta care susține că războiul din Ucraina este o consecință a "politicii de expansiune a NATO" și a "agresiunii Kievului față de minoritatea rusă din estul Ucrainei".

Dezinformarea și propaganda sunt învingătoare

Luptele interne ale guvernului și mai multe scandaluri de corupție de mare amploare au slăbit încrederea populației în instituțiile publice și au creat un teren fertil pentru campanii de propagandă și dezinformare.

Luna trecută, poliția slovacă l-a acuzat pe șeful serviciului de spionaj al țării și alți câțiva oficiali de securitate de nivel înalt de conspirație pentru abuz de putere. Fico, care este un apropiat al unora dintre cei implicați în scandal, a descris situația ca fiind o "lovitură de stat a poliției".

Potrivit unui sondaj realizat de GlobSec, un grup de reflecție în domeniul securității cu sediul la Bratislava, doar 40% dintre slovaci au crezut că Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina, cea mai mică proporție dintre cele opt state din Europa Centrală și de Est și statele baltice asupra cărora GlobSec s-a concentrat. În Republica Cehă, care obișnuia să formeze o singură țară cu Slovacia, 71% dintre oameni acuză Rusia pentru război.

Aceeași cercetare a constatat că 50% dintre slovaci percep Statele Unite - aliatul pe termen lung al țării - ca pe o amenințare la adresa securității.

Dominika Hajdu, director de politici la Centrul pentru Democrație și Reziliență al GlobSec, a declarat că Slovacia este deosebit de vulnerabilă la propaganda rusă.

"Unele dintre partidele care conduc în prezent în sondaje răspândesc aceleași narațiuni - de exemplu, că Occidentul este cel care încearcă să ne "tragă" în război și că oricine este pro-ucrainean este automat antislovac", a spus ea.

Ea a precizat că propaganda pro-rusă rezonează și pentru că o mare parte a populației a fost întotdeauna foarte pro-rusă și, chiar și acum, aproximativ un sfert dintre oameni îl privesc pozitiv pe președintele rus Vladimir Putin.

"Din punct de vedere istoric, a existat întotdeauna o puternică narațiune panslavă despre Rusia ca fiind fratele mai puternic care i-ar fi protejat pe slovaci de unguri și care a eliberat apoi Slovacia de naziști", a adăugat ea.

Slovacia are o relație complicată cu Ungaria, deoarece a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar timp de secole. Maghiarii sunt cea mai mare minoritate din Slovacia, iar mulți maghiari consideră încă Tratatul de la Trianon din 1920, care a redefinit granițele naționale după Primul Război Mondial, ca fiind o nedreptate împotriva țării lor. Acest lucru a dus la o retorică naționalistă de ambele părți ale frontierei.

Věra Jourová, cel mai înalt oficial al Comisiei Europene în domeniul afacerilor digitale, a declarat că votul de sâmbătă va fi un "test" pentru a vedea cât de eficiente au fost companiile de social media în combaterea propagandei rusești în Slovacia, deoarece această chestiune reprezintă o linie de divizare în cadrul alegerilor.

"Slovacia a fost aleasă (de Rusia) ca fiind țara în care există un sol fertil pentru succesul narațiunilor rusești pro-Kremlin, pro-război", a declarat Věra Jourová, cel mai înalt oficial pentru afaceri digitale al Comisiei Europene.

Mesežnikov a declarat că Fico și aliații săi au profitat de o oboseală și o furie tot mai mari în rândul alegătorilor slovaci în legătură cu sprijinul neechivoc al guvernului pentru Ucraina.

"Guvernul a luat o decizie foarte rapidă și fermă - și aș spune că astfel s-a aflat de partea corectă a istoriei - de a susține Ucraina", a spus el. "Slovacia a devenit un membru proactiv al UE în propunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și a trimis toate echipamentele pe care le-a putut trimite Ucrainei."

Decizia Slovaciei de a trimite apărarea antiaeriană la doar câteva săptămâni după începerea invaziei a fost urmată de livrarea de vehicule blindate, elicoptere, obuziere și alte echipamente. De asemenea, a preluat peste 100.000 de refugiați ucraineni - un număr notabil pentru o țară de doar 5,4 milioane de locuitori.

Cu toate acestea, Mesežnikov a declarat că un grup mare de slovaci nu a fost de acord cu această abordare - și că SMER și Republika au început rapid să îi curteze.

"Celălalt argument al lor, în afară de cel al păcii, este că nu ar trebui să ajutăm Ucraina pentru că este în detrimentul slovacilor. Ei spun că este prea costisitor și că ar trebui să ne facem griji doar pentru noi înșine", a declarat Mesežnikov.

Acesta este un argument puternic pentru alegătorii care s-au confruntat cu o criză a costului vieții, dar Mesežnikov a spus că nu se bazează în întregime pe fapte, deoarece cea mai mare parte a sprijinului este subvenționată cu fonduri ale Uniunii Europene.