O nouă reuniune în „formatul Normandia“. Dezacordurile asupra organizării de alegeri locale în regiunile separatiste ale Ucrainei persistă

Eforturile Parisului şi Berlinului de relansare a negocierilor menite să pună capăt conflictului separatist în estul Ucrainei se lovesc de lipsa unor angajamente concrete ale Kievului şi Moscovei, în pofida unui ultimatum dat joi în privinţa unor alegeri locale cruciale, relatează AFP.

La finalul unei lungi reuniuni, la Paris, între miniştrii de Externe francez, german, ucrainean şi rus, şeful diplomaţiei franceze Jean-Marc Ayrault a anunţat că urmează să aibă loc alegeri în regiunea prorusă Donbas (est) până în iulie, un scrutin pe care Parisul şi Berlinul îl cere Kievului de mai multe luni, însă fără rezultat, transmite Mediafax, care citează cotidianul Liberation şi agenţia de presă AFP.

„Am subliniat importanţa adoptării unei legi electorale în vederea organizării unor alegeri locale înainte de sfârşitul primului semestru al lui 2016“, a declarat pentru presă Ayrault.

„Este necesar să poată fi asigurată securitatea organizării alegerilor, avem nevoie de securitate pe teren“, a declarat omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, apreciind că reuniunea de joi nu a permis „vreun progres“.

Klimkin a denunţat prezenţa unei cantităţi „importante de armament ascuns în Donbas“ şi a deplâns lipsa unui acces la frontiera cu Rusia.

Potrivit acestuia, Ucraina a prezentat propuneri în vederea preluării controlului asupra frontierei şi stopării „intrării de armament, muniţie, a unor mercenari ruşi şi a unor trupe ruse în Ucraina, însă partea rusă nu a vrut să discute despre anumite puncte în detaliu“.

În privinţa unei consolidări a armistiţiului, Ayrault a anunţat că toate părţile urmează să „furnizeze toate informaţiile necesare în vederea monitorizării şi verificării de către OSCE a retragerii fără întârziere a tuturor armelor grele“.

Ministrul francez - care abordează odată cu criza ucraineană primul său dosar important de când a preluat funcţia, în februarie - a insistat de asemenea ca observatorii OSCE, a căror misiune a fost prelungită până la sfârşitul lui martie 2017, „să-i poată identifica pe cei care se fac răspunzători de încălcări ale armistiţiului“.

Parisul şi Berlinul, a adăugat el, au îndemnat, de asemenea, la „eliberarea şi schimbul tuturor prizonierilor şi persoanelor deţinute ilegal, până la 30 aprilie“.

Berlinul, dezamăgit

Parisul afirmă că reuniunea de joi a permis „depăşirea unei etape“, însă Berlinul este de altă părere.

„Nu sunt mulţumit de modul în care Kievul şi Moscova poartă negocieri“, a declarat ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier, în timp ce omologul său rus Serghei Lavrov părăsea reuniunea fără să facă declaraţii.

Reuniunea nu a permis „progrese în ceea ce priveşte procesul politic“, a deplâns Steinmeier. Organizarea unor alegeri locale ţine de faptul „dacă Kievul şi Moscova vor coopera în mod mai constructiv (...). Acest lucru rămâne în continuare dificil“, a declarat el pe un ton vizibil pesimist.

Acordurile de la Minsk - semnate în februarie 2015 în capitala belarusă în urma unei medieri franco-germane şi în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin - prevăd un armistiţiu şi un ansamblu de măsuri politice, economice şi sociale în vederea soluţionării conflictului ucrainean, care s-a soldat cu peste 9.000 de morţi în ultimii aproape doi ani.

În cadrul unei vizite pe care au efectuat-o la Kiev în perioada 22-23 februarie, miniştrii de Externe francez şi german au îndemnat deja autorităţile ucrainene - aflate în plină criză politică - să-şi continue reformele şi, mai ales, să adopte de urgenţă o lege electorală care să permită organizarea acestor alegeri locale.

Ucraina şi occidentalii acuză Rusia că-i susţine militar pe rebelii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

În ultimele zile, Germania şi generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de încălcări ale armistiţiului.

Confruntările armate dintre forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli au scăzut în mod considerabil în intensitate după intrarea în vigoare a unui nou armistiţiu, în septembrie 2015, însă violenţe sporadice şi mai ales mine omniprezente în zona de război continuă să crească bilanţul războiului, notează Mediafax.

Rusia acuză Ucraina că împiedică ajungerea la un „consens“

La rândul său, ministrul de rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat vineri Kievul că se află la originea unei lipse de „consens“ în privinţa organizării de alegeri locale în estul rebel prorus al Ucrainei.

Miniştrii de Externe francez şi german, Jean-Marc Ayrault şi Frank-Walter Steinmeier, „au propus părţilor să se pună de acord asupra organizării alegerilor locale până în iunie-iulie. Am fost gata să susţinem această propunere, dar partea ucraineană a cerut să nu se insiste asupra acestui punct. Nu s-a ajuns la un consens în cele din urmă cu privire la acest subiect“, a afirmat Lavrov, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe rus.

„Din păcate, nu a existat niciun progres cu privire la problema principală, şi anume pregătirea alegerilor“, a insistat Lavrov, citat de AFP şi Agerpres.

Conform acordurilor de la Minsk, semnate în februarie 2015, reglementarea crizei ucrainene trebuie să se facă printr-un „dialog direct“ între Kiev şi autorităţile rebele, a reiterat Lavrov. „Din păcate, noi nu observăm acest dialog direct, în primul rând din cauza refuzului Kievului de a participa la acesta“, a acuzat şeful diplomaţiei ruse.

Occidentalii văd în organizarea de alegeri în estul separatist o deschidere pentru reintegrarea politică a regiunii în Ucraina, dar Kievul se teme că Rusia - acuzată de susţinerea militară a separatiştilor, susţinere negată de ruşi - ar putea profita de scrutin pentru a destabiliza întreaga ţară, notează AFP, potrivit Agerpres.