O lege califică Rusia drept stat „agresor“. Reacţia MAE rus şi de ce vrea Trump mutarea negocierilor de pace pentru Ucraina de la Minsk la Astana

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege prin care declară Rusia „stat agresor“ şi defineşte drept „ocupate“ zonele aflate sub controlul forţelor separatise proruse. Statul rus a condamnat noua lege, considerând că face parte din „pregătiri de război“.

După trei zile de dezbateri, legea care denunţă „agresiunea armatei ruse“ din estul Ucrainei şi califică drept „teritorii ocupate temporar“ republicile autoproclamate de separatiştii proruşi - Doneţk şi Lugansk - a fost aprobată cu 280 de voturi.

„Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate“, s-a felicitat pe Twitter preşedintele ucrainean Petro Poroşenko după adoptarea legii. 

Kievul, Uniunea Europeană şi numeroase ţări din Occident acuză Rusia că a desfăşurat trupe în Doneţk şi Lugansk şi că îi înarmează pe separatiştii din cele două regiuni din estul Ucrainei.

Moscova respinge aceste acuzaţii, dar admite că „voluntari“ ruşi îi ajută pe rebelii din Donbas.

Ministerul rus de Externe a condamnat dur noua lege, votată la mai puţin de o lună după decizia administraţiei de la Washington de a livra arme letale Ucrainei.

Odată cu adoptarea acestei legi, Petro Poroşenko „se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acţiune de contestare“, se arată într-un comunicat difuzat de MAE rus. 

„Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război“, acuză diplomaţia rusă, avertizând asupra unor „consecinţe imprevizibile pentru pacea şi securitatea lumii“.

MAE rus este deranjat de partea din lege care transferă armatei ucrainene conducerea operaţiunilor în zonele de conflict, care până acum era încredinţată serviciilor de securitate.

Potrivit Moscovei, noua lege „îngroapă acordurile de la Minsk“.

Semnate în septembrie 2014 şi februarie 2015 cu medierea Franţei, Germaniei şi a Rusiei, acordurile de la Minsk au mai calmat luptele de pe front, dar nu a dus şi la soluţionarea politică a conflictului armat din estul Ucrainei.

Nici preşedintele american Donald Trump nu este mulţumit de rezultatele acordurilor de la Minsk, apreciind că sunt în impas, potrivit omologului său kazah Narsultan Nazarbaev.

După o întrevedere între cei doi la Casa Albă, preşedintele kazah a declarat că Trump vrea mutarea locului negocierilor asupra conflictului din Ucraina, şi anume de la Minsk la Astana.

Negocierile de la Minsk au loc în „formatul Normandia“, participante fiind cele două părţi aflate în conflict, plus Franţa Germania şi Rusia în calitate de ţări mediatoare.