O decizie a ortodocşilor din Ucraina a stârnit furia Patriarhiei Moscovei, care a denunţat o „schismă“ şi a rupt legăturile cu Constantinopolul

Reprezentanţi ai confesiunii ortodoxe din Ucraina s-au întrunit sâmbătă într-un „Conciliu de reunificare“ în vederea înfiinţării unei biserici independente de tutela religioasă a Moscovei, relatează AFP.

„Conciliul de reunificare“ a fost convocat pentru punerea în aplicare a deciziei istorice din octombrie a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, cea mai înaltă autoritate canonică din lumea creştin-ortodoxă, cu privire la dreptul Ucrainei de a avea o biserică ortodoxă proprie, după 332 de ani de dominaţie religioasă rusă.

Această decizie a stârnit furia Patriarhiei Moscovei, care a denunţat o „schismă“ şi a rupt legăturile cu Constantinopolul. Ramura ucraineană care depinde de Moscova se bucură încă de o influenţă considerabilă şi dispune de cel mai mare număr de parohii în ţara vecină.

În absenţa entităţii loiale Moscovei, care s-a împotrivit „Conciliului de reunificare“, catalogându-l drept „ilegal“, evenimentul are loc cu prezenţa celorlalte două entităţi ortodoxe din Ucraina, şi anume Patriarhia Kievului, autoproclamată în 1992, şi minuscula biserică numită autocefală.

„Suntem pe cale de a pune încă un pilon la independenţa Ucrainei“, un pilon care „ne îndepărtează de trecutul nostru de colonie şi ne întăreşte identitatea naţională“, s-a felicitat săptămâna trecută preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

Autorităţile ucrainene văd în acest conciliu, care intervine în al cincilea an al unei crize fără precedent între Kiev şi Moscova, drept o chestiune de „securitate naţională“, Poroşenko calificând chiar în trecut biserica loială Rusiei drept o „ameninţare“.

Pe fondul instalării unei conduceri pro-occidentale la Kiev, Rusia a anexat în martie 2014 peninsula Crimeea de la Ucraina. Această agresiune a fost urmată izbucnirea unui conflict armat în estul Ucrainei între forţele separatiste şi trupele guvernamentale, un conflict soldat cu peste 10.000 de morţi până acum.

La sfârşitul lui noiembrie, serviciile ucrainene de securitate (SBU) au exprimat îngrijorări în privinţa unor „provocări“ din partea Rusiei în perioada desfăşurării acestui conciliu. Şeful SBU Viktor Kononenko a făcut apel către ucraineni „să nu participe la vreun eveniment politic“ pentru a „nu fi folosiţi de agresor (Rusia, n. red.) la slăbirea sau discreditarea ţării lor“.

Într-o scrisoare adresată papei şi ONU, dar şi preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Angela Merkel, patriarhul rus Kirill a denunţat la rândul său „persecuţiile“ duse contra clericilor şi ucrainenilor rămaşi sub tutela Moscovei.

El a acuzat de asemenea Kievul că exercită presiuni asupra clericilor săi pentru a-i forţa să adere la noua entitate.

Însă autorităţile ucrainene au dat asigurări că parohiile au libertatea de a-şi alege autoritatea, spunând că prioritatea este evitarea unui „război religios“.

„Conciliul de reunificare“ va trebui să decidă totodată asupra primatului noii bisericii. Patriarhul Kievului, Filaret, în vârstă de 89 de ani şi a cărui excomunicare a fost ridicată în octombrie de Constantinopol, era dat drept favorit, dar, potrivit ultimelor informaţii de presă, el nu îşi va prezenta candidatura.

Pe de altă parte, mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Kiev pentru a susţine înfiinţarea bisericii independente faţă de Moscova.

„Să rămânem aici şi să ne rugăm pentru înfiinţarea Bisericii Ucrainene“, a spus Poroşenko, strângând mâinile unor manifestanţi şi îndreptându-se către Catedrala Sfânta Sofia, care datează din secolul al XI-lea, pentru a asista la deschiderea Conciliului.