Nou record: 4.200 de imigranţi, salvaţi vineri din Mediterană. 17 persoane au murit

În jur de 4.200 de imigranţi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii au fost salvaţi, vineri, din largul coastelor Italiei de echipaje ale Pazei de Coastă de la bordul unor vase supraîncărcate, care riscau să se scufunde în orice moment. 17 persoane au murit pe vapoare, din cauza condiţiilor inumane în care încercau să ajungă în UE şi să ceară azil.

Paza italiană de Coastă a anunţat sâmbătă un nou record privind numărul pasagerilor salvaţi în 24 de ore. Aproximativ 4.200 de persoane au fost recuperate în siguranţă de pe vapoare nesigure, care navigau în condiţii greu de închipuit. 17 persoane au fost găsite moarte la bordul a trei bărci gonflabile în care se aflau, în total, 300 de oameni, a transmis Marina Italiană pe Twitter. 

Operaţiunile de vineri au fost coordonate de italieni, cu participarea navelor germane şi irlandeze, care colaborează acum sub stindardul Frontex, serviciul de frontieră al Uniunii Europene. 

Joi, o operaţiune similară s-a desfăşurat în apropierea Siciliei, care a rezultat în salvarea a 700 de libieni de pe şase vase. De la începutul acestui an, 40.400 de imigranţi au ajuns, pe apă, în Italia, majoritatea încercând să scape de războaiele, sărăcia şi persecuţiile din Eritreea şi Siria, conform statisticilor Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei. 

Tendinţa din primele cinci luni ale anului indică faptul că 2015 va aduce tragedii şi mai însemnate în Mediterană, după ce 2014 a fost cel mai mortal an în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au murit încercând să ajungă pe coastele UE. În total, 3.300 de oameni au murit anul trecut în acest fel. De la începutul acestui an, alte 1.800 de persoane şi-au pierdut vieţile încercând să traverseze Mediterana, în special către Italia şi Grecia. 

Recent, grupul reunit al miniştrilor Externelor şi ai Apărării din UE a aprobat o operaţiune militară fără precedent pentru descurajarea traficanţilor de fiinţe umane pe Mediterană. 

Strategia va fi implementată începând cu luna iunie şi se bazează pe doi piloni - misiunile militare pentru depistarea vaselor cu imigranţi şi aplicarea unui sistem de cote pentru refugiaţii care se află deja sau reuşesc să ajungă de acum pee teritoriul UE. 

Latura militară se bazează atât pe misiuni navale, cât şi aeriene. Vase de luptă vor supraveghea coastele Libiei, de unde provine majoritatea covârşitoare a imigranţilor care încearcă să ajungă în UE. Totodată, avioane militare vor survola zona. 

„Prioritatea este salvarea imigranţilor aflaţi în pericol, pe mare”, a declarat înainte de reuniunea miniştrilor Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării. 

Chiar dacă oficialii din statele comunitare ajung astăzi la un consens şi aprobă planurile, decizia s-ar putea dovedi inutilă, dacă UE ca bloc nu reuşeşte să obţină adoptarea unei rezoluţii la nivel ONU pentru o ofensivă militară împotriva traficanţilor de imigranţi. 

Cum va funcţiona sistemul pe cote

Anterior, Comisia Europeană şi-a prezentat noua strategie privind migraţia, în contextul tragediilor tot mai dese din Mediterană. Planul Comisiei Europene este să impună cote fiecărui stat comunitar pentru a primi imigranţi din afara UE, reducând astfel povara Italiei şi Greciei. Marea Britanie a fost prima care a atacat strategia, respingând principiul solidarităţii în această problemă.

Uniunea Europeană îşi propune să primească 20.000 de refugiaţi în următorii doi ani, arată planurile prezentate miercuri de Comisia Europeană.Schimbarea de strategie vine în contextul înmulţirii tragediilor din Marea Mediterană, unde mai bine de 1.800 de oameni au murit înecaţi de la începutul acestui an, încercând să fugă din ţările sfâşiate de război şi instabilitate politică din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. 

Costurile estimate de Comisie pentru primirea celor 20.000 de refugiaţi însumează 50 de milioane de euro, iar planul se bazează pe stabilirea unor cote pentru fiecare stat comunitar. Singurele excepţii ar fi Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca. Cu toate acestea, Londra a denunţat strategia, respingând din start orice schimbare de strategie pentru primirea refugiaţilor. 

„Imigranţii care ajung în Uniunea Europeană traversând Marea Mediterană trebuie repatriaţi”, a declarat ministrul britanic de Interne, Theresa May. Printre propunerile discutate la nivelul Comisiei se numără şi înfiinţarea unui sistem de interceptare navală pentru depistarea navelor care transportă ilegal imigranţi. Planul final va fi decis însă lunea viitoare, la o reuniune a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din UE, a declarat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. 

Orice acţiune militară împotriva traficanţilor de refugiaţi ar avea însă nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, a transmis UE. 

Cum sunt stabilite cotele de refugiaţi

Sistemul bazat pe cote trebuie să fie mai întâi aprobat cu o majoritate simplă la un summit UE, după care guvernele naţionale trebuie să-l ratifice pentru a deveni lege. Este dorită şi redistribuirea refugiaţilor aflaţi deja pe teritoriul UE, cotele fiind stabilite în funcţie de indici precum Produsul Intern Brut, rata şomajului şi populaţie totală. 

Deja, Comisia a indicat că Germania ar urma să primească cel mai ridicat număr de refugiaţi, adică 18,4% din total, urmată de Franţa (14%), Italia (11,8%) şi Spania (9%). 

Sistemul va fi implementat temporar începând de la finalul lunii mai, urmând a deveni permanent până la sfârşitul anului. Franţa, Germania şi Italia sprijină propunerea. Cea mai puternică voce împotrivă este cea a britanicilor. Într-un editorial publicat în „The Times”, Theresa May a criticat afirmaţiile făcute de Mogherini la ONU, cum că niciun refugiat descoperit pe Mediterană nu poate fi interceptat şi trimis înapoi. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/tragediile-din-marea-mediterana" target="_blank">View the story "Tragediile din Marea Mediterană" on Storify</a>]