Noi tensiuni în Balcani. Preşedintele kosovar: Serbia doreşte să anexeze o parte din Kosovo folosind „modelul Crimeea”
0Serbia intenţionează să anexeze o felie din nordul Kosovo, pe acelaşi model prin care Rusia a anexat regiunea Crimeea a Ucrainei în 2014, a declarat luni preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pentru Reuters, în contextul în care cei doi vecini din Balcani se acuză reciproc de dorinţa de a aprinde un nou război regional.
Unităţile speciale de poliţie din Kosovo au împiedicat sâmbătă un tren pictat în culorile naţionale ale Serbiei şi pe care erau inscripţionate cuvintele „Kosovo este Serbia” de la trecerea frontierei.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, fosta sa provincie, şi nu a solicitat permisiune de la Pristina pentru trecerea trenului, pe care l-a plătit şi aranjat. Duminică, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolic, a declarat că acţiunea Kosovo a arătat că vrea război cu Belgradul.
Preşedintele kosovar Hashim Thaci a declarat de asemenea că trenul a avut ca scop „declanşarea” kosovarilor, cu scopul de a crea un pretext pentru ca Serbia să intervină militar şi să anexeze zonele de nord din Kosovo, care găzduiesc aproximativ 50.000 de etnici sârbi care refuză să accepte independenţa provinciei şi doresc să fie guvernată din nou de Belgrad.
„Intenţia Serbiei este de a utiliza acest tren, care a fost donat de Rusia, în primul rând pentru a ajuta la detaşarea părţii de nord a Kosovo şi apoi ... la ataşarea ei la Serbia. Este modelul Crimeea”, a declarat Thaci într-un interviu.
El se referea la peninsula Crimeea din Ucraina, populată atât de flota Rusiei la Marea Neagră cât şi de etnici ruşi, care, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991, au continuat să se simtă loiali faţă de Moscova mai degrabă decât faţă de noul guvern independent din Kiev.
Etnicii ruşi din Crimeea au salutat anexarea de către Moscova a peninsulei - realizată iniţial de soldaţi care purtau uniforme fără însemne pentru a-şi ascunde identitatea - deşi mişcarea a declanşat, de asemenea, sancţiuni economice occidentale împotriva Rusiei.
„Reacţie în lanţ”
Serbia a pierdut controlul Kosovo atunci când loviturile aeriene ale NATO au forţat Belgradul să-şi retragă trupele în 1999, după ce au ucis 10.000 de civili etnici albanezi. NATO are încă aproximativ 5.000 de militari staţionaţi în Kosovo pentru a menţine pacea fragilă.
Precum face Serbia, aliatul său Rusia şi alte ţări, de asemenea, refuză să recunoască independenţa Kosovo declarată în anul 2008.
După discuţiile purtate duminică la Belgrad cu înalţi şefi de securitate şi militari ai Serbiei, preşedintele Nikolic a ameninţat că va trimite trupe înapoi în Kosovo.
„În cazul în care ucid sârbi, vom trimite armata, noi toţi vom merge, eu însumi voi merge la fel de bine, n-ar fi prima dată”, a declarat Nikolic, care este un fost membru al Partidului Radical Sârb, ultra-naţionalist, şi care a luptat în anii 1990 alături de paramilitari sârbi din Croaţia.
Ca răspuns la remarcile lui Nikolic, Thaci a declarat că orice tentativă a Serbiei de a anexa nordul Kosovo ar provoca „o reacţie în lanţ de-a lungul întregii regiuni a Balcanilor de Vest”.
Belgradul şi Pristina aspiră ambele să adere la Uniunea Europeană, iar normalizarea relaţiilor este o condiţie a progresului lor, însă Serbia continuă să blocheze aderarea Kosovo la organizaţii internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite.
Relaţiile bilaterale au intrat din nou în tensiuni, luna aceasta, când fostul premier kosovar Ramush Haradinaj a fost arestat în Franţa, pe un mandat din Serbia, care îl acuză de crime de război.