Nicola Sturgeon vrea să organizeze în 2020 referendum pentru independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie

Scoţia va trebui să organizeze în anul 2020 un referendum privind apartenenţa la Marea Britanie, a anunţat marţi seară premierul scoţian, Nicola Sturgeon, în contextul crizei Brexit.

„Sarcina noastră este să obţinem independenţa. Apelul meu este că referendumul trebuie să aibă loc anul viitor. Ne pregătim”, a declarat Nicola Sturgeon la o reuniune a Partidului Naţional Scoţian (SNP) organizată în Aberdeen.

„Înainte de sfârşitul acestui an, voi cere transferul de putere care să confere legalitate referendumului”, a subliniat Sturgeon, potrivit Mediafax.

Premierul Scoţiei a făcut acest anunţ în contextul în care regiunea britanică Irlanda de Nord ar putea avea un statut special în cadrul unui nou acord pe tema Brexit.

În septembrie, Nicola Sturgeon avertizase că Scoţia ar putea organiza un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie în cazul producerii unui Brexit fără niciun acord.

Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu independenţa.

Săptămâna aceasta va oferi răspunsuri pentru Brexit

Liderii europeni se vor reuni joi şi vineri pentru un summit la Bruxelles, prezentat drept cel al ultimei şanse pentru a se putea evita o ieşire din UE fără acord sau o a treia amânare care ar prelungi incertitudinea privind calea pe care o va urma Regatul Unit după 46 de ani în clubul european.

Londra şi Bruxellesul nu reuşesc să ajungă la un numitor comun asupra manierei de a se evita, după Brexit, o revenire la o frontieră fizică între provincia Irlanda de Nord (ce face parte din Regatul Unit) şi Republica Irlanda, care va rămâne membră a UE, şi de a se menţine astfel pacea pe insula Irlanda.

După ce planul său prezentat la începutul lunii octombrie a fost respins de europeni, Boris Johnson i-a prezentat joi noi propuneri omologului său irlandez Leo Varadkar. După întâlnire, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat că a primit "semnale promiţătoare" de la Varadkar, adăugând că "până şi cea mai mică şansă" de acord trebuie valorificată.

Dacă va reuşi să ajungă la un acord cu UE, Boris Johnson va avea apoi de trecut un alt obstacol - acela de a convinge parlamentul britanic, unul extrem de divizat asupra Brexitului.

Deputaţii de la Londra, care au respins deja de trei ori acordul negociat de fostul premier Theresa May, se vor reuni într-o şedinţă extraordinară pe 19 octombrie, pentru prima dată într-o sâmbătă după conflictul din insulele Falkland (Malvine) cu Argentina, din 1982.

''În comparaţie cu parlamentul britanic, un sfinx egiptean este o carte deschisă'', a comentat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În absenţa convenirii unui acord până la 19 octombrie, o lege adoptată în septembrie îl obligă să solicite o amânare de trei luni a Brexitului în lipsa unui compromis. Boris Johnson a repetat categoric că nu va cere amânarea, dar lucrurile continuă să fie neclare asupra manierei în care premierul britanic va acţiona în continuare.

Această cerere de amânare ar trebui să fie aprobată în unanimitate de celelalte state membre, o solicitare care ar fi judicios de acceptat dacă ar fi prezentată, în opinia lui Juncker.

Profunzimea crizei politice este atât de mare în Regatul Unit încât alegerile parlamentare anticipate par să fie inevitabile în următoarele luni, încheie AFP.