Nemţii iau în calcul reintroducerea maşinii de scris ca soluţie anti-spionaj

Autorităţile germane iau în calcul reintroducerea maşinilor de scris pentru documentele federale de importanţă majoră. Decizia vine în contextul în care serviciile de contraspionaj de la Berlin au descoperit un agent dublu, care lucra pentru americani din interiorul agenţiei germane de informaţii externe.

Mai mult, nemţii ar fi descoperit între timp alţi cel puţin 12 agenţi dubli, care furnizau informaţii serviciilor americane. Scandalul i-a determinat pe nemţi să-l expulzeze pe şeful biroului din Berlin al Agenţiei Centrale pentru Informaţii (CIA) a americanilor. 

Marţi, cancelarul german Angela Merkel a discutat la telefon cu preşedintele american Barack Obama, pentru prima dată de la izbucnirea acestui nou scandal de spionaj care pune în pericol relaţiile pe axa Washington-Berlin. Cei doi lideri au vorbit despre consolidarea cooperării în domeniul strângerii de informaţii, însă Obama nu şi-a cerut scuze pentru folosirea agenţilor dubli. 

Agentul german care lucra pentru americani are 31 de ani ;i a fost arestat la începutul lunii. El lucra pentru BDN, serviciul de informaţii externe al Germaniei. 

Agentul ar fi stârnit suspiciuni pentru că a încercat să contacteze mai mulţi spioni ruşi, însă apoi a dezvăluit că furniza informaţii serviciilor americane. Anchetatorii subliniază însă că legătura dintre agentul german şi serviciile americane nu a fost stabilită cu certitudine. 

Suspiciunile sunt însă suficient de puternice pentru prezentarea lor cancelarului german Angela Merkel, dar şi informarea parlamentarilor germani care făceau parte din comisia care ar fi fost vizată de agentul dublu. 

Relaţia Statelor Unite ale Americii cu Germania au fost greu încercat din cauza scandalului internaţional de spionaj iscat în jurul Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA) din SUA. 

NSA se concentrează pe activităţi antitero şi securitate naţională, dar a elaborat în acelaşi timp sisteme care-i permit să monitorizeze cantităţi uriaşe de comunicaţii, digitale sau în alt format, în Germania şi în alte ţări. Agenţia poate intercepta un volum uriaş de e-mailuri, mesaje SMS şi conversaţii pe telefoanele mobile desfăşurate prin aplicaţii, amintesc juranliştii germani. 

Practicile folosite de NSA pentru a colecta informaţii au stârnit un scandal internaţional de spionaj care nu pare că se va termina prea curând. După ce Washingtonul a fost aspru criticat pentru că a permis spionarea propriilor cetăţeni şi a liderilor din state aliate, conducătorii americani şi serviciile de informaţii şi-au pasat unii altora responsabilitatea, vorbind chiar de o încălcare a legii de ofiţerii NSA. Acum se află că, de fapt, Agenţia avea mandat pentru toate interceptările de la o instanţă specială – Tribunalul pentru Supravegherea Serviciilor de Informaţii. 

În 2010, acest tribunal ar fi dat NSA mandat pentru a intercepta comunicaţiile – scrise şi audio – pentru nu mai puţin de 193 de ţări, printre care şi România, a transmis în exclusivitate cotidianul american „The Washington Post”, publicând un document secret obţinut de la Edward Snowden, fostul consultant al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA, care a dat în vileag practicile controversate folosite de NSA pentru colectarea de informaţii.

Atunci, NSA a primit dreptul de a strânge şi analiza comunicaţiile tuturor statelor din Organizaţia Naţiunilor Unite, cu excepţia Marii Britanii, Canedei, Australiei şi Noii Zeelande. Agenţia avea dreptul să facă asta „în cazul în care consideră necesar”, primind totodată permisiunea de a intercepta şi instituţii precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Edward Snowden, fostul angajat CIA care a iscat un scandal internaţional privind operaţiunile de strângere de informaţii ale Statelor Unite, se află de un an în Rusia, unde a primit azil. 

Snowden a ajuns în Moscova pe 23 iunie de la Hong Kong, unde se afla atunci când au fost publicate informaţiile furnizate de el despre practicile controversate de colectare de informaţii ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) a Statelor Unite ale Americii. 

Dezvăluirile făcute Snowden, au arătat cum Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite folosea de cel puţin şapte ani practici precum monitorizarea apelurilor telefonice şi a conturilor de e-mail a milioane de cetăţeni americani. 

În baza unui ordin judecătoresc emis de un tribunal secret al Statelor Unite, Agenţia pentru Securitate Naţională colectează înregistrări telefonice a milioane de americani. 

Motivarea instanţei se bazează pe faimoasa lege Patriot Act, care permite practic autorităţilor să întreprindă astfel de acţiuni dacă există suspiciuni că securitatea naţională este în pericol. Prevederile au fost concepute pentru a dejuca atentate teroriste şi tentative de spionaj, iar folosirea acestei legi pentru monitorizarea apelurilor telefonice a milioane de cetăţeni americani este numită acum un abuz fără precedent.