NATO îşi caută un nou şef. Klaus Iohannis, printre candidaţii vehiculaţi

Aliaţii NATO îşi scotocesc rândurile în vederea găsirii unui succesor pentru secretarul general Jens Stoltenberg. La mai bine de şapte decenii de la fondare, unii consideră că a venit vremea pentru o femeie la conducerea Alianţei. Căutările au în vizor totodată candidaţi din estul Europei.

Un potenţial candidat ar putea fi şi preşedintele Klaus Iohannis, dar alegerea unui reprezentant al României la şefia NATO ar putea fi considerată puţin cam provocatoare în privinţa Rusiei, relatează Politico.

Noua misiune NATO este să-şi găsească un nou şef. Actualul secretar general NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, fost premier, şi-a început mandatul în octombrie 2014. Aliaţii i-au extins mandatul în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câştiga timp în procesul de căutare a unui succesor. Discuţiile oficiale abia au început în cadrul NATO, iar succesorul lui Stoltenberg ar urma să fie anunţat la summitul liderilor Alianţei de la Madrid, prevăzut să aibă loc la sfârşitul primăverii sau la începutul verii lui 2022. 

Speculaţiile în privinţa succesorului potrivit sunt numeroase. La 72 de ani de la înfiinţarea NATO, mulţi oficiali, diplomaţi şi experţi în domeniul militar sunt de părere că a venit vremea pentru o femeie la conducerea celei mai puternice alianţe de apărare din lume. În plus, este luată în considerare o personalitate din Europa de Est, ceea ce ar transmite un semnal clar împotriva ameninţării ruse.

Trei nume sunt evocate în funcţie de aceste cerinţe: fosta preşedintă croată Kolinda Grabar-Kitarovici, fosta preşedintă lituaniană Dalia Grybauskaite şi actuala preşedintă estonă Kersti Kaljulaid.

Avantajele fostei preşedinte a Croaţiei

Kolinda Grabar-Kitarovici, 53 de ani, este prima femeie care a deţinut postul de preşedintă a Croaţiei, între 2015 şi 2020. E văzută ca o candidată cu şanse mari la conducerea NATO, având avantajul că a fost ambasadoare în SUA, ministru de Externe şi a lucrat în Alianţă, în perioada 2011-2014, în calitate de secretar general adjunct pentru diplomaţia publică între 2011 şi 2014. Contestatarii candidaturii lui Grabar-Kitarovici se leagă de faptul că ea a apelat la populism în campania pentru realegere la preşedinţia Croaţiei în 2019. 

Kolinda Grabar-Kitarovici dând mâna cu Jens Stoltenberg la summitul NATO din iulie 2018 FOTO EPA-EFE

„Mi-a plăcut slujba mea la NATO, cu tot ceea ce a presupus, de la experienţa de lucra într-un astfel de mediu şi până la colaborările pe care le-am avut”, a declarat Kolinda Grabar-Kitarovici la un seminar ţinut în primăvară la American University Sine Institute of Policy and Politics.

Celelalte două femei menţionate sunt reprezentate ale unor ţări baltice. Candidatura fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite, 65 de ani, ar putea fi văzută „puţin cam ostilă” faţă de Rusia, în timp ce actuala preşedintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid, 51 de ani, a pierdut recent cursa pentru postul de secretar general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, o poziţie mai potrivită pentru CV-ul ei.

Un argument simbolic în alegerea noului şef NATO ar fi îndeplinirea obiectivului cu privire la alocarea a 2% din PIB pentru apărare. România se încadrează în acest prag, ceea ce înseamnă că preşedintele Klaus Iohannis ar putea fi un potenţial candidat. Dar, la fel ca în cazul Lituaniei, o candidatură din partea României ar putea fi considerată „puţin cam prea provocatoare” la adresa Rusiei.

Cvartetul decizional

Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie sunt, în mod tradiţional, cele mai influente state în alegerea şefului NATO. Franţa nu are niciun candidat, dar va face totul pentru a elimina un potenţial candidat al Turciei.

Marea Britanie îşi doreşte postul, dar nu are şanse ca urmare a Brexitului. Colac peste pupăză, candidatul vehiculat în cazul spu este fostul premier Theresa May, care a insistat pentru aplicarea referendumului cu privire la Brexit şi a negociat ieşirea ţării sale din UE. Ori, cu 21 din cei 30 membri NATO, UE formează o majoritate zdrobitoare în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Există şi state din UE, în mod special Italia, care cred că li se cuvine postul de secretar general al NATO. Federica Mogherini, fost ministru de Externe al Italiei şi fost şef al diplomaţiei europene, s-a arătat interesată de acest post. Totuşi, surse diplomatice susţin că Mogherini nu ar avea parte de sprijnul Statelor Unite.

Alţi posibili candidaţi din Occident sunt premierul în exerciţiu al Olandei Mark Rutte şi ministrul belgian de Externe Sophie Wilmes.