NATO, cu ochii pe Rusia. Comandantul forţelor din Europa: „Anumite manevre militare ruseşti ne-au luat prin surprindere”

Rusia ar putea pregăti o ofensivă în Ucraina, avertizează comandantul forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove. Autorităţile de la Kiev se tem că ruşii ar putea viza regiunea Odessa.

Rusia a folosit perioada de acalmie din Ucraina pentru a se repoziţiona în vederea unui posibil nou atac, a declarat comandantul forţelor NATO din Europa, generalul Philip Breedlove, în faţa Comitetului pentru Servicii Armate din Senatul american, citat de Europa Liberă. Oficialul NATO susţine că multe dintre acţiunile Moscovei sunt asemănătoare pregătirii pentru o ofensivă. 

Generalul Philip Breedlove le-a mai transmis senatorilor americani că Statele Unite au nevoie de informaţii de mai bună calitate în Ucraina şi că Rusia a profitat de o perioadă de relativă acalmie pentru a se repoziţiona în vederea unei noi ofensive. 

Oficialul NATO a adăugat că situaţia din Ucraina este volatilă şi fragilă şi a cerut Congresului să întărească capabilităţile de colectare de informaţii pentru a înţelege mai bine intenţiile lui Vladimir Putin în regiune.

„Operaţiunile militare ruseşti, în ultimul an, în Ucraina şi în regiune, în general au dat la iveală că avem serioase probleme în colectarea şi analizarea informaţiilor”, a spus Philip Breedlove (foto dreapta), „anumite manevre militare ruseşti ne-au luat prin surprindere”, a recunoscut generalul. El a precizat că de la încheierea Războiului Rece încoace, numărul experţilor în Rusia s-a redus şi resursele au fost realocate către războaiele din Afganistan şi Irak. 

Kievul a luat măsuri speciale la Odessa

Joi, asistentul secretarului general al NATO pentru riscuri de securitate emergente, Sorin Ducaru, s-a deplasat la Chişinău, unde a avut întâlniri cu preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, precum şi cu alţi demnitari de stat, informează DW. Vizita are loc după ce autorităţile din Ucraina şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu pericolul destabilizării situaţiei în Odessa (oraş situat aproape de frontiera cu Republica Moldova) în primele zile ale lunii mai. 

În ultimele zile, serviciul ucrainean de securitate a arestat, în cadrul unei „operaţiuni speciale de înlăturare a elementelor teroriste”, mai mulţi exponenţi ai aşa-numitului „consiliu popular al Basarabiei”, constituit la începutul lunii aprilie la Odessa.

Miercuri, „comitetul de securitate” (KGB) de la Tiraspol a difuzat un comunicat de presă în care îndeamnă locuitorii regiunii transnistrene să evite deplasările la Odessa la începutul lunii mai şi anunţă că deţine informaţii conform cărora „vor avea loc provocări la Odessa şi în întreaga regiune”.

Transnistria, „furnizor“ de „omuleţi verzi“?

În contextul tensiunilor care se aşteaptă, presa ucraineană acordă spaţii largi pericolului care ar putea veni din partea celor 2.500 de militari ruşi dislocaţi în Transnistria, dar şi a celor 7.000 de militari ai aşa-numitei „armate transnistrene” care ar putea fi trimişi în calitate de „omuleţi verzi” în Ucraina, dar şi peste Nistru, pentru a destabiliza şi Republica Moldova. Acest risc a fost analizat miercuri, la Bucureşti, de adjunctul misiunii SUA la NATO, Earle Litzenberger, notează DW. 

Summitul de la Riga ar putea dezamăgi Moldova

Ultima versiune a declaraţiei pregătite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare conţine prea puţine veşti bune pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care aspiră să adere la UE, şi subliniază ambiţiile tot mai reduse ale Uniunii faţă de vecinii săi de la est. Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care a văzut documentul, textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Externă (SEAE), a fost modificată. 

Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, prevăzut în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – spre informare şi este de aşteptat să provoace frustrări la Chişinău, Kiev şi Tbilisi. Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. Însă există puţine indicii, la acest moment, că acest lucru se va întâmpla, potrivit RFE/RL.

În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi membrilor săi suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor“.

Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL că ideea declaraţiei de la Riga este să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013.