Muntenegru a semnat protocolul de aderare la NATO

Alianţa Nord-Atlantică a invitat Muntenegrul să devină al 29-a membru al blocului militar occidental, convenind joi asupra celei de a şaptea extinderi din istoria sa, în pofida obiecţiilor Rusiei, relatează The Associated Press.

Decizia urmează să fie suspusă aprobării Senatului Statelor Unite şi parlamentelor naţionale ale statelor membre NATO.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a salutat „începutul unui nou capitol“ din istoria fostei republici iugoslave.

Premierul muntenegrean Milo Djukanovici a semnat protocolul de aderare, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

El a declarat că ţara sa, bombardată de avioane NATO de război în urmă cu 16 ani, va sta, „umăr la umăr“, alături de celelalte state membre.

„Puteţi conta pe noi oricând“, a declarat Djukanovici.

Rusia ameninţă Muntenegru

Rusia a acuzat NATO că încearcă să-i încercuiască teritoriul, dar şi ţări aliate precum Serbia, şi a avertizat că va face totul pentru a-şi apăra securitatea naţională şi interesele.

Serghei Jelezniak, un influent parlamentar rus, a avertizat că ţara sa va fi nevoită să-şi revizuiască relaţiile cu Muntenegrul, istoric o ţară apropiată de Rusia, în cazul în care Podgoriţa aderă la NATO fără să organizeze un referendum pe această temă.

„Vom fi nevoiţi să ne schimbăm politica faţă de această ţară prietenă“, a declarat Jelezniak. „Dacă vor fi plasate structuri NATO (pe teritoriul muntenegrean), atunci va trebui să răspundem limitându-ne contactele în sfera economică şi nu numai“, a adăugat el.

Alţi oficiali ruşi au avertizat că Moscova ar putea interzice unele importuri din Muntenegru şi impune Podgoriţei unele sancţiuni comerciale.

Ceremonia de semnare a invitaţiei de aderare a Muntenegrului la NATO a avut loc în deschiderea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul Alianţei. Din partea Statelor Unite, documentul a fost semnat de către secretarul de Stat John Kerry.

Organizaţia Tratului Nord-Atlantic, înfiinţată în 1949 ca un bastion împotriva fostei Uniuni Sovietice, s-a extins, de la cele 12 state fondatoare, până la foşti aliaţi ai Kremlinului din fostul bloc comunist din Europa de Est. Ultimul val al extinderii NATO a avut loc în 2009, când la Alianţă au aderat Albania şi Croaţia.

Muntenegru, o ţară cu 2.000 de militari

Întrebat de jurnalişti în cât timp va deveni Muntenegrul membru cu drepturi depline, Stoltenberg a răspuns că nu poate să preconizeze cât de rapid vor acţiona legislativele statelor membre NATO şi a notat că ratificarea protocoalelor de aderare a durat aproximativ un an la ultimul val al extinderii.

„Cred că vom vedea curând 29 de steaguri aliate în faţa cartierului general al NATO“, a declarat Stoltenberg. Până la finalizarea procesului ratificării, Muntenegrul are în mod garantat un „loc la masa“ tuturor procedurilor Alianţei - ca observator -, a adăugat secretarul general.

Muntenegrul, o ţară balcanică ale cărei forţe armate numără doar 2.000 de militari, urmează să fie unul dintre cele mai mici state membre ale Alianţei.

Însă Stoltenberg a subliniat că Muntenegrul, ca partener al NATO, a contribuit deja la misiunile Alianţei în Kosovo şi Afganistan, iar documentul semnat joi "arată încă o dată că uşa NATO rămâne deschisă" unor ţări ca Georgia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina, care aspiră să devină într-o bună zi membre ale blocului militar occidental.

"Muntenegrul reprezintă un semnal că Alianţa nu renunţă la procesul de extindere şi că Rusia nu deţine un vot de veto cu privire la aderarea unei ţări aspirante", a declarat Bruno Lete, de la German Marshall Fund, cu sediul la Bruxelles.

Aderarea Muntenegrului la Alianţă poate fi considerată cu greu o „provocare curajoasă la adresa Rusiei“, iar NATO şi Kremlinul exagerează deopotrivă semnificaţia acestei acesteia, este de părere un expert NATO de la Washington.

„Muntenegrul aderă la NATO pentru că este (o ţară) suficient de mică şi de depărtată de frontierele Rusiei pentru ca guvernele (statelor membre) NATO să ia o decizie în relativă siguranţă“ în acest sens, a declarat Jorge Benitez de la Atlantic Council, cu sediul la Washington.