Morţi misterioase în Donbas. Cine îi ucide pe liderii separatişti proruşi: Kievul sau Moscova?

Moartea misterioasă a lui Motorola a înfierbântat Donbasul, unde acuzaţiile, controversele şi promisiunile de răzbunare curg  gârlă, iar unii lideri separatiştii proruşi îşi fac deja bagajele de teama unui sfârşit similar.

Arsen Pavlov, alias Motorola, a murit în urma unei explozii în lift, departe de linia de front, alături de unul dintre bodyguarzii săi. El este ultimul lider separatist din regiunile Doneţk şi Lugansk (care formează împreună Donbasul, n. red.) ucis dintr-o serie de şapte în condiţii misterioase în numai un an. În acest context, acuzaţiile şi ipotezele cu privire la comanditarul crimei au început să curgă gârlă, fiind evocate ba o răzbunare a Kievului, ba o luptă locală pentru influenţă, ba o acţiune de curăţare a Moscovei.

„Au fost ucişi în urma unor acţiuni teroriste“, a declarat, pentru Financial Times, Eduard Basurin, adjunctul aşa-zisului ministru al Apărării al autoproclamatei Republici Populare Doneţk.

„Nu putem da vina pe o ţară anume. Ar putea fi vorba de servicii din diferite ţări, cu interese în acest conflict“, a subliniat el.

Separatiştii acuză Kievul

Însă Aleksandr Zaharcenko, liderul separatiştilor din regiunea Doneţk, este absolut convins că „prietenul“ său Motorola (foto jos) a fost ucis, la 33 de ani, de serviciile ucrainene.

FOTO AFP 

Preşedintele ucrainean „Petro Poroşenko a încălcat armistiţiul şi ne-a declarat război“, a acuzat el.

Oficialii de la Kiev resping această acuzaţie, apărându-se că nu ar avea mijloacele necesare să asasineze un comandant rebel în fieful său din Doneţk.

Acţiune din interior?

Unii experţi par să le dea dreptate, semnalând faptul că Arsen Pavlov era foarte precaut după mai multe atentate la viaţa lui. Ei nu exclud, de altfel, o acţiune din interior.

Odată cu instaurarea unui armistiţiu fragil, separatiştii au început să lupte între ei pentru influenţă politică, asigurarea controlului asupra unor afaceri sau asupra unor rute de contrabandă.

În Lugansk, patru comandanţi separatişti rivali ai liderului local Igor Plotniţki au fost ucişi departe de linia de front începând din decembrie 2015 încoace. Este vorba de Pavel Driomov, Aleksandr Bednov, Aleksei Mozgovoi şi Evgheni Isacenko. Ghennadi Ţipalkov, un alt comandant din Lugansk, a fost arestat luna trecută sub acuzaţia de plănuire a unei „lovituri de stat“ şi a murit în condiţii misterioase în detenţie.

Mâna Rusiei

Nici mâna Rusiei nu este exclusă din aceste asasinate misterioase.

Ipotezele în acest sens au devenit tot mai menţionate după uciderea lui Evgheni Jilin într-un restaurant din Moscova.

Care ar fi motivul Moscovei?

În opinia jurnalistei Iulia Latânina, Motorola a fost ucis pentru că „ştia cine a lovit Boeing-ul“ prăbuşit în Donbas.

Astfel, Rusia ar încerca să-şi şteargă urmele din Donbas în cazul unor eventuale acuzaţii de implicare în crime de război în această regiune din sud-estul Ucrainei.

„Imaginaţi-vă cum ar fi fost dacă autorităţile de la Kiev l-ar fi adus pe Pavlov la Curtea Penală Internaţională într-un dosar de crime de război deschis împotriva Rusiei“, a spus purtătorul de cuvânt al Serviciului ucrainean de securitate SBU Oleksandr Tkaciuk, citat de Financial Times.

Moartea lui Motorola „este în beneficiul puterii din Rusia“, a adăugat el.

Alţi lideri separatişti se pregătesc să spele putina

În aceste condiţii, unii lideri separatişti fug din Donbas, afectat de un conflict armat care s-a soldat cu aproximativ 10.000 de morţi din aprilie 2014 până acum.

Potrivit lui Valerii Gratov, fostul şef al serviciilor de securitate din aşa-zisa Republică Moldovenească Nistreană, Mihail Tolstîh, alias Ghivi, comandantul batalionului „Somali“, şi-a scos la vânzare apartamentele şi garajele din Doneţk şi Makiivka, cu intenţia de a fugi din regiune. El ar fi luat această decizie imediat după moartea lui Motorola.

Ghivi şi-a abandonat batalionul şi trebuie reţinut pentru dezertare, a atras atenţia Valerii Gratov.

O misiune înarmată a OSCE urmează să fie mobilizată în Donbas, potrivit unei înţelegeri între Putin, Merkel, Hollande şi Poroşenko.