Ministrul ungar de Externe: Războiul ruso-ucrainean nu se va încheia repede. Sarcina noastră, să nu ne implicăm

Războiul ruso-ucrainean nu se va încheia repede, pentru că toate războaiele se termină cu negocieri, iar noi încă nu vedem niciun semn în acest sens, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Exterrne şi Comerţului, Péter Szijjártó, într-un interviu pentru „Magyar Nemzet", citat de MTI.

Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior a vorbit publicaţiei şi despre presiunea migraţionistă de la graniţa de sud a Ungariei şi despre relaţiile dintre ţara sa şi Polonia.

Referindu-se la conflictul ruso-ucrainean, politicianul de la Budapesta a declarat că nu există nicio speranţă că vor începe tratative de pace pe teme de fond. Potrivit ministrului, aceasta este o problemă, în primul rând pentru că în fiecare zi mor inutil oameni şi, în al doilea rând, pentru că toate acestea se întâmplă în vecinătatea Ungariei.

"Fiecare minut de război în vecinătatea noastră reprezintă un risc de securitate pentru noi. Noi nu ne dorim acest lucru, astfel că cea mai importantă sarcină a noastră este să garantăm două lucruri: securitatea Ungariei şi să nu ne implicăm în acest război", a afirmat acesta.

Şeful diplomaţiei ungare a subliniat că toată lumea din Europa şi-a dat seama că războiul creează un mediu inflaţionist persistent şi că economia europeană se confruntă cu dificultăţi extreme, ca urmare a măsurilor de sancţiuni impuse Rusiei. Pur şi simplu, energia reprezintă baza activităţii economice, iar creşterea dramatică a preţului energiei este o lovitură pentru economia europeană.

Acesta a explicat că şi mişcările de pe pieţele valutare sunt cauzate de starea sumbră şi de incertitudinea de pe pieţele energetice, subliniind că, până nu va fi pace, nu va exista o atmosferă pozitivă în mediul economic european.

Ministrul a vorbit şi despre relaţiile ungaro-ucrainene, care se află într-o situaţie specială în urma conflictului ruso-ucrainean.

Politicianul de la Budapesta a amintit că, înainte de război, relaţiile ungaro-ucrainene au fost destul de tensionate, legislaţia ucraineană reducând practic, săptămână de săptămână, drepturile comunităţii maghiare. Diplomaţia ungară a cerut ca drepturile câştigate până în acel moment să nu fie ştirbite. Când a izbucnit războiul, potrivit lui Szijjártó, diplomaţia ungară a pus în paranteză, temporar, această problemă deoarece tensiunile existente în relaţiile bilaterale nu se rezolvă în situaţie de război. ”Dar, la un moment dat, tot trebuie să rezolvăm această problemă cu ucrainenii”, a explicat Szijjártó, calificând nedrepte acuzaţiile lipsite de scrupule la adresa Ungariei, care, în opinia politicianului, trebuie respinse cu fermitate.

Acesta a subliniat: ”Noi, ungurii, înţelegem, desigur, că ţara lor a fost atacată şi condamnăm permanent agresiunea, condamnăm atacul militar rusesc împotriva Ucrainei”.

În paralel, Szijjártó a făcut referire la Ungaria care desfăşoară cea mai amplă operaţiune umanitară din istoria sa, în cadrul căreia a primit deja peste 830 000 de refugiaţi din Ucraina.

“Nu ne aşteptăm ca ei să ne mulţumească. Nu acesta este motivul pentru care facem acest lucru. O facem pentru că aşa este corect”, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe.

După ce Curtea de Justiţie a UE a decis săptămâna trecută că Lituania a încălcat, anul trecut, legislaţia UE când şi-a apărat graniţa împotriva migraţiei ilegale în masă dinspre Belarus, şeful diplomaţiei ungare a criticat politica Bruxelles-ului în ce priveşte migraţia, care atrage tot mai mulţi imigranţi în Europa. Péter Szijjártó a declarat că fiecare ţară are nu doar dreptul, ci şi datoria să se protejeze pe sine şi să protejeze Uniunea Europeană.

Acesta a amintit că, nu de mult, şi la frontiera cu Ungaria au avut loc o serie de incidente agresive. În general, migranţii au ajuns la un nou nivel de agresivitate, sunt înarmaţi sau au fost înarmaţi de cineva şi nu se tem să folosească armele, a explicat politicianul. Ministrul a subliniat că este momentul ca cei care încurajează şi organizează aceste fluxuri de migranţi să mai reflecteze, pentru că situaţia actuală arată astfel: Bruxelles şi ONG-urile legate de reţeaua Soros, pe de o parte, organizează şi, pe de altă parte, încurajează migraţia către Europa.

Conform lui Szijjártó, Ungaria este practic singura ţară din Europa care se află sub o dublă presiune, deoarece dinspre Est vin refugiaţii de război, pe care Ungaria este obligată să îi lase să intre, şi imigranţii ilegali care vin dinspre Sud, pe care Ungaria este obligată să îi ţină în afara graniţelor externe ale UE.

”Acestea sunt două îndatoriri europene fundamentale pe care suntem obligaţi să le îndeplinim singuri, fără niciun sprijin, în timp ce suntem ţara aflată cu un pas înainte, alături de Polonia, dar care nu primeşte încă nicio sumă concretă, şi nu primim fondurile europene la care avem dreptul. Aceasta este evident o situaţie nesustenabilă”, a adăugat ministrul ungar de Externe.

Politicianul de la Budapesta a vorbit şi despre faptul că războiul pune la încercare atât cooperarea cu statele membre ale Grupului de la Visegrád (V4), cât şi relaţiile ungaro-poloneze. Acesta a amintit că întotdeauna au existat puncte în care partea ungară vedea diferit lucrurile, însă amconsolidat întotdeauna domeniile în care statele au fost de acord.

”În Occident, dezacordurile au fost întotdeauna interpretate ca fiind sfârşitul cooperării ţărilor V4, dar acestea sunt acuzaţii ridicole, a explicat Péter Szijjártó.

Acesta a adăugat că, în cadrul cooperării V4, a fost întotdeauna evident că Ungaria avea o percepţie uşor diferită faţă de alţii în ceea ce priveşte cooperarea europeană cu Rusia. Dar, sfârşitul războiului va crea din nou un mediu mult mai liniştit pentru cooperarea dintre Ţările Grupului de la Visegrád (V4), respectiv între Ungaria şi Polonia, a încheiat ministrul ungar de externe.