Maşina liberal-democrată britanică, de neoprit
0Runda a doua a dezbaterilor televizate confirmă faptul că liberal-democraţii lui Nick Clegg sunt pe cale să provoace un cutremur în politica britanică la alegerile din 6 mai. Sondajele în urma confruntării de joi seară îl dau câştigător fie pe conservatorul David Cameron, fie pe liberal-democratul Nick Clegg.
Politicienii britanici intră în focul campaniei
Nick Clegg, un „Obama“ al Marii Britanii
David Cameron: „Europa a mers prea departe“
Este din ce în ce mai clar că laburiştii şi conservatorii nu mai deţin monopolul în arena politică britanică, înaintea alegerilor din 6 mai. Conservatorul David Cameron, laburistul Gordon Brown şi liberal-democratul Nick Clegg s-au luptat fără menajamente, joi seara, în cea de-a doua dezbatere transmisă în direct. Cameron şi Brown, în ciuda unor performanţe mult mai bune decât la prima dezbatere, nu au reuşit să oprească avansul pe care l-a luat Clegg.
Sondajul publicat de „The Sun" îl dă drept câştigător al confruntării pe David Cameron, cu 36% din voturile telespectatorilor, în timp ce Nick Clegg e cotat cu 32%, iar Gordon Brown, cu 29%.
Dar noua stea a politicii britanice, Nick Clegg, a ieşit pe primul loc într-un alt sondaj, realizat pentru ITV News, cu 33%, în timp ce Brown şi Cameron sunt la egalitate, cu 30%. În cursul dezbaterii, premierul Gordon Brown i-a spus rivalului său conservator, David Cameron, că este "un risc pentru economie", iar rivalului său liberal-democrat, Nick Clegg, că este „un risc pentru securitate".
Schimb de „amabilităţi"
El a atacat, în acest fel, programul lui Cameron privind creşterea nivelului minim de impozitare şi refuzul lui Clegg de a accepta reînnoirea sistemului nuclear Trident al ţării. Gordon Brown a spus că este decis să lucreze cu oamenii "raţionali" din Europa, acuzându-l pe Cameron de faptul că s-a aliat cu „extremiştii de dreapta", după ce s-a retras din Partidul Popular European (PPE), principalul partid de centru dreapta din legislativul european.
Liderul conservator a răspuns că ar fi fost „ipocrit" să rămână în PPE. "Vrem să fim în Europa, dar nu să fim conduşi de Europa şi nu vreau ca aici să spun acest lucru, iar la Bruxelles altceva", a explicat Cameron. Nick Clegg l-a acuzat şi el pe Cameron că se aliază cu „ţăcăniţii, cu antisemiţii, cu homofobii şi cu oamenii care neagă existenţa încălzirii globale".
Gordon Brown (59 de ani) a adoptat o atitudine paternă, atotştiutoare, comparându-şi cei doi rivali de aceeaşi vârstă (43 de ani) cu doi copii. "Mă fac să-mi amintesc de băieţii mei când se ceartă. David e antieuropean, iar Nick e antiamerican. Amândoi sunt rupţi de realitate", a spus el.
Brown, premier chiar dacă pierde?
În urma alegerilor din 6 mai, este tot mai posibil ca niciunul dintre partide să nu obţină majoritatea parlamentară. Acest rezultat ar fi contrar tradiţiei Marii Britanii, unde acest lucru s-a întâmplat numai de două ori în acest secol: în 1929 şi în 1974.
Potrivit convenţiei, dacă alegerile nu vor avea un câştigător clar, actualul premier, Gordon Brown, va rămâne la putere până când demisionează, chiar dacă partidul său nu câştigă cel mai mare număr de voturi. El va încerca să formeze un guvern de coaliţie, caz în care Nick Clegg ar deveni un personaj-cheie, deoarece o alianţă cu liberal-democraţii i-ar permite laburistului Gordon Brown să obţină un nou mandat.
Dar, cum Nick Clegg nu colaborează bine cu Gordon Brown, analiştii britanici au avansat şi posibilitatea ca laburiştii să-l debarce pe Brown imediat după alegeri, pentru a rămâne la putere, cu un alt premier laburist. Cum un pact Clegg-Cameron nu e exclus, s-ar putea să nu se realizeze nicio coaliţie. În acest caz, parlamentul va fi dizolvat şi vor avea loc noi alegeri.
Alegerile, un risc pentru economie
Un rezultat indecis ar zgudui economia
Analiştii politici vorbesc deja de o coaliţie la guvernare. Un vot indecis va avea urmări catastrofale pentru economia Marii Britanii. „The Telegraph" avertizează că un parlament fără majoritate este o bombă pentru investitori şi piaţa imobiliară, inclusiv pentru bănci. De ce? Guvernul britanic nu se va putea baza pe sprijinul unei majorităţi stabile, care să treacă rapid legile anti-criză. Partidele vor reface alianţe la fiecare lege importantă care trebuie aprobată de Legislativul de la Londra.
Nesiguranţa pe scena politică, scrie cotidianul britanic, va duce la creşterea inflaţiei şi la explozia preţurilor la creditele ipotecare. În plus, din cauza deficitului uriaş acumulat de Marea Britanie, oricare dintre partide va fi nevoit să crească taxele, printre acestea şi TVA. Pieţele financiare ar reacţiona ca în 1974, când la Londra a existat un guvern laburist minoritar. Şi publicaţia germană de specialitate „Handelsblatt" aminteşte că atunci bursa de la Londra a închis multă vreme pe roşu.
Un guvern slab, spaima investitorilor
Guvernele de coaliţie sau minoritare iau decizii mult mai lent decât executivele majoritare. Într-o asemenea situaţie investitorii străini şi-ar pierde încrederea în economia britanică. Fără creditul investitorilor, lira sterlină ar pierde din putere. Şi ratingul de ţară al Marii Britanii ar avea de suferit, scrie „The Telegraph". Instabilitatea politică ar avea un impact catastrofal asupra pieţii imobiliare.
Cei care cumpără case vor să aibă siguranţa unor dobânzi fixe la credite, lucru imposibil în cazul unui Guvern şi al unei Bănci Naţionale slabe. Analiştii economici spun că noul guvern care se va forma la Londra după alegerile de luna viitoare trebuie să ia rapid măsuri de reducere a costurilor publice. Iar rapiditatea nu este punctul forte al coaliţiilor. Consecinţa: investitorii nu vor mai fi dispuşi să cumpere titluri de stat la actuala valoare, ceea ce riscă să arunce economia britanică într-o criză profundă, similară celei din Grecia.
Tradiţie
Britanicii nu au mai avut un guvern de coaliţie de peste 60 de ani, sistemul politic fiind dominat de tandemul laburişti-conservatori. În 1974, când niciun partid nu a câştigat majoritatea, premierul conservator Edward Heath a fost nevoit să demisioneze după numai patru zile, iar alegerile s-au repetat.