Mărturii ale supravieţuitorilor din Mariupol: „Acest oraş nu mai există. Au început să-l distrugă, casă cu casă”

Cei care au reuşit să scape în ultima clipă din Mariupol, un oraş supus unui asediu brutal şi în care se duce o luptă continuă pentru supravieţuire, spun că au plecat în grabă, luând cu ei ce au avut la îndemână şi obligaţi să-şi lase în urmă rude pe care nu au avut timp să le anunţe, relatează AP.

Supravieţuitorii asediului din Mariupol aşteaptă ca trenurile încărcate de ucraineni suficient de norocoşi să poată fugi să-i transporte în siguranţă în vest, departe de bombardamente.

„Acest oraş nu mai există”, spune plângând Marina Galla care şi-a găsit un loc pe coridorul unui tren plin de ucraineni ce urma să plece spre Liov.

„Nu ştiu nimic de ei. Mama, bunica, bunicul şi tatăl meu. Nici măcar n-au aflat că noi am plecat”, spune femeia care a fugit cu fiul ei în vârstă de 13 ani. Acesta încearcă să o consoleze.

Autorităţile din Mariupol spun că o proporţie de aproape 10% din populaţia de 430.000 de locuitori a oraşului a reuşit să se salveze în ultima săptămână. Şi-au riscat însă vieţile pentru a reuşi să ajungă la convoaiele de evacuare pentru că ruşii nu au oprit bombardamentele.

Galla şi fiul ei au locuit vreme de trei săptămâni la subsolul Palatului Culturii din Mariupol.

„Nu aveam apă, lumină, gaze, niciun fel de mijloace de comunicare”, a spus ea. Au gătit afară la foc de lemne sub tirul artileriei.

Chiar şi după ce au reuşit în sfârşit să iasă teferi din oraş, trecând prin punctele de control ruseşti, s-au confruntat cu o sugestie înfricoşătoare din partea soldaţilor ruşi - ar fi preferabil pentru siguranţa lor să meargă în Melitopolul ocupat sau chiar în Crimeea, i-au îndemnat ei.

O recomandare cel puţin absurdă după ce în ultimele zile ruşii au bombardat un teatru unde se adăposteau un număr mare de copii şi o şcoală de arte unde sute de oameni căutaseră adăpost de bombardamente.

În călătoria lor de câteva ore, duminică, supravieţuitorii au împărtăşit experienţe, dar cele mai şocante au fost mărturiile locuitorilor din Mariupol, oraşul ucrainean care a suferitt cel mai dur asediu, scenele de groază cu maternităţi, spitale şi şcoli distruse întrecând orice şi-ar fi putut imagina civilii ucraineni aflaţi sub bombardamente, dar şi o lume întreagă.

O locuitoare din Melitopol care împărţea un compartiment de tren cu o familie fugită din Mariupol le-a cumpărat mâncare pentru că nu aveau nimic cu ei în afara unei mici genţi.

„Toţi cei de acolo sunt în stare de şoc”, spune Elena Sovciuk. Ea îşi aminteşte un detaliu legat de convoaiele de evacuaţi din Mariupol.

„Există un mod prin care putem deosebi o maşină care vine din Mariupol. Toate geamurile sunt sparte”, spune ea.

Sovciuk observă cu dispreţ că în ciuda faptului că lasă atâta distrugere în urmă soldaţii ruşi încercă în continuare să încurajeze ucrainenii să se ducă în Rusia unde pretind că s-ar afla în siguranţă.

Potrivit Consiliului local din Mariupol mii de rezidenţi au fost duşi cu forţa în Rusia în ultima săptămână. Duminică, separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au declarat că 2.973 de civili au fost „evacuaţi” din Mariupol din 5 martie, inclusiv 541 în ultimele 24 de ore.

Trenul cu supravieţuitori a ajuns duminică după-amiază la gara centrală din Liov, un oraş vestic de lângă graniţa cu Polonia.

Unii şi-au îmbrăţişat plângând rudele ce îi aşteptau pe peron alţii au rămas nemişcaţi cu bagajele alături. Lângă ea se află vecina ei care povesteşte că ruşii au tras asupra convoaielor în care se aflau.

„Au început să ne distrugă oraşul, casă cu casă. Au avut loc lupte pe fiecare stradă. Fiecare casă a devenit o ţintă”, spune Olga Nikitina plângând în braţele familiei sale.

Soldaţiii ruşi au venit şi au avertizat-o pe ea şi pe naşa sa bolnavă de cancer care avea în îngrijire şi un părinte în vârstă.

„Vă adăpostiţi sau va mutaţi”, au spus ei.

Doar Nikitina a fost suficient de puternică să fugă să se salveze.