Mărturia unor marinari ucraineni recrutați pentru flota din umbră a Rusiei: Ne-au sunat cu numere britanice

Navele sunt îmbătrânite, cu coca brăzdată de rugină și cu proprietari ascunși după companii-paravan. Dar aceste petroliere, care formează așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, se află în centrul unei vaste rețele de transport al petrolului sancționat în întreaga lume, se arată într-o investigație Kyiv Independent.

În ciuda aspectului uzat al navelor, flota se bazează pe ultima tehnologie occidentală. O investigație Kyiv Independent a constatat că instrumente precum internetul prin sateliții Starlink ajută aceste nave să rămână conectate și operaționale.

Pentru a înțelege cum funcționează sistemul, publicația ucraineană a discutat cu marinari ucraineni care susțin că au fost recrutați fără să știe în această flotă - o sursă esențială de finanțare pentru Kremlin în contextul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

„Nu știam că am fost recrutați (de flota fantomă a Rusiei), pentru că nu știam nici cine ne-a recrutat”, a dezvăluit un membru ucrainean al echipajului. „Am stabilit totul în urma unei  conversații telefonice, ne-au trimis documentele, le-am semnat, le-am trimis înapoi, ne-au dat biletele.”

„Au sunat pe WhatsApp folosind numere de telefon britanice”, a precizat el.

Marinarii, care au solicitat anonimatul pe fondul unor anchete în curs, au descris un sistem clandestin, dar extrem de bine organizat. Ofertele de muncă sunt publicate pe grupuri de WhatsApp, Telegram sau Instagram, uneori însoțite doar de o descriere succintă a jobului și o dată de plecare. Alteori, recrutarea este mai informală.

„Hai să mergem și să lucrăm împreună”, a povestit un membru al echipajului.

„M-au sunat exact cum mă suni tu, am stat puțin de vorbă și mi-au oferit un post, mi-au spus: «uite nava»”, a relatat altul.

Interviurile formale sunt rare. În cazul a mulți dintre ei, angajatorii sunt mulțumiți să se asigure că marinarii au  certificările necesare, în timp ce, de cealaltă parte, promisiunea unui venit stabil sunt suficiente.

Tehnologie occidentală la bord

Potrivit Maritime News, flota fantomă a Rusiei număra 3.240 de nave în luna octombrie, transportând aproximativ 337 de milioane de barili de petrol pe lună. Deși sute de nave au fost sancționate de Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite, rețeaua continuă să funcționeze.

Aceasta se bazează pe utilizarea tehnologiei occidentale pentru comunicare între echipajul petrolierelor și proprietari. Marinarii ucraineni au declarat pentru Kyiv Independent că telefoanele prin satelit și terminalele Starlink sunt utilizate frecvent la bord - afirmație confirmată separat de alte două surse care au lucrat pe aceste petroliere.

„Poate fi cumpărat printr-o companie intermediară”, a explicat un membru al echipajului. „Din câte știu, este dificil să cumperi Starlink din Ucraina acum. În alte părți ale lumii, îl poți comanda pur și simplu și îl primești prin poștă.”

„Nu este o armă, oricine îl poate cumpăra”, a adăugat acesta.

Accesul echipajului la Starlink este adesea limitat, în timp ce căpitanul îl poate folosi fără restricții, ceea ce îi permite să comunice direct cu proprietarii navei și intermediarii pe parcursul voiajului.

Dezvăluirile, raportate în premieră, vin în contextul unor preocupări mai largi legate de utilizarea Starlink, mai ales în scopuri militare. „Dacă Starlink este folosit pentru a evita sancțiunile sau pentru a ocoli regulile de siguranță maritimă, acest lucru este inacceptabil”, a comentat Vladyslav Vlasiuk, reprezentantul președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni.

„Ne așteptăm ca SpaceX să analizeze cu atenție această problemă și să ia măsuri pentru a preveni utilizarea Starlink de către flotele fantomă ale oricărei țări, inclusiv Rusia, Venezuela sau Iran”, a adăugat el.

SpaceX nu a răspuns solicitării de comentarii până la momentul publicării.

Plăți în criptomonede și numerar

Mecanismul financiar care susține flota este la fel de opac. Salariile sunt adesea plătite în numerar sau în criptomonede, adăugând încă un strat  de anonimat la operațiuni.

Richard Sanders, consilier independent pentru agenții de informații și de aplicare a legii, a analizat plățile către zeci de membri ai echipajului și a constatat că majoritatea au fost realizate în Tether (USDT).

„Știu că folosesc USDT pentru a plăti membrii echipajului”, a spus Sanders, menționând că salariile lunare la capătul inferior variază între 2.000 și 3.000 de dolari.

Potrivit constatărilor sale, fondurile provin adesea din minerit de Bitcoin, sunt convertite în stablecoins și apoi distribuite în portofele digitale controlate de membrii echipajului. El a identificat, de asemenea, suprapuneri între flotele fantomă ale Rusiei, Venezuelei și Iranului, care ar avea o infrastructură financiară comună.

Doi marinari au confirmat că cheltuielile de cu salariile în cazul unei nave cu un echipaj de aproximativ 30 de persoane poate ajunge la în jur 120.000 de dolari pe lună, aproape 1,5 milioane anual.

Unii au descris munca de pe vas drept „bani ușori”, în mare parte pentru că navele evită frecvent inspecțiile din porturi. În schimb, petrolierele efectuează transferuri de petrol de la navă la navă în larg, uneori cu sistemele de localizare oprite, și pot rămâne luni întregi pe mare în așteptarea cumpărătorilor.

Cazul petrolierului Bella-1

Riscurile au devenit evidente în cazul petrolierului Bella-1, care a atras atenția internațională.

Cu câteva zile înainte de operațiunea militară a SUA în Venezuela, nava a apărut în Caraibe, unde Washingtonul a impus o blocadă asupra navelor ce exportau în mod ilicit petrol.

Sancționată de SUA în 2024 pentru acuzații de transport ilegal de marfă pentru o companie deținută de Hezbollah, nava a ignorat ordinele Gărzii de Coastă americane și a fugit în Atlantic, declanșând o urmărire de două săptămâni.

În această perioadă, petrolierul a încercat să evite capturarea schimbându-și numele în Marinera și pavilionul în unul rusesc. Autoritățile americane au obținut în cele din urmă un mandat de confiscare, invocând implicarea navei în transportul de petrol iranian asociat cu grupuri teroriste.

Douăzeci și opt de membri ai echipajului au fost arestați; 26 au fost ulterior eliberați, iar împotriva celorlalți doi au fost formulate acuzații.

17 dintre cei aflați la bord erau cetățeni ucraineni, care în prezent, potrivit unor surse, sunt anchetați de Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Marinarii intervievați au insistat că nu aveau cunoștință despre rolul navei în flota fantomă.

„Poate dacă ești căpitanul navei, ai putea să știi. Dar dacă ești un membru obișnuit al echipajului, ce poți să știi?” a spus unul dintre ei.

Contractele menționează, de regulă, operațiuni obișnuite de transport, iar destinațiile finale sunt vagi sau pot fi schimbate. Potrivit echipajelor, doar trei oameni de la bord - căpitanul, inginerul principal și un ofițer superior - cunosc toate detaliile legate de călătorie,

„Toți trăim în Europa și este scump. Trebuie să ajutăm acasă, să ne ajutăm părinții. Trebuie să susținem Forțele Armate ale Ucrainei”, a explicat marinar.ul

„Am petrecut opt luni pe această navă și timp de șase luni nu am avut niciun motiv să nu lucrez. Era un job obișnuit, nimic diferit față de alte companii la care am lucrat”, a adăugat el.

Suspiciunile au apărut abia în ultima parte a călătoriei.

„Când ne-au anunțat că ne îndreptăm spre Venezuela, am spus: «Nu vrem să mergem». Ei au răspuns: «Mergeți în Curaçao, unde tot echipajul va fi schimbat»”, a dezvăluit un marinar.

„Apoi, după ce au apărut zvonuri că nava își va schimba înregistrarea într-una rusă, am refuzat din nou. Mai târziu a început urmărirea, care s-a încheiat cu arestarea navei.”

Cu Garda de Coastă pe urmele lor, situația la bord a devenit dificilă.

„Am refuzat să-mi îndeplinesc atribuțiile din prima zi a urmăririi”, a spus un alt marinar.

„Am ars toate documentele și am șters corespondența. Ce s-a întâmplat pe navă a fost teribil, întrucât spuneau că vor distruge toate contractele și restul, voiau să scape”, a dezvăluit un membru al echipajului..

Nava avea propria echipă de securitate. „Aveau propriul departament de securitate pe navă, propriii «reshaly» (rezolvatori de probleme)”, a spus un marinar. „La început am fost surprins, dar apoi mi-am dat seama că nu e treaba mea să pun întrebări.”

Potrivit unui alt martor, acești agenți de securitate erau tot ucraineni.

„Când a început urmărirea, ei au preluat controlul și a fost vina lor”, a spus acesta. „Ironic, americanii i-au lăsat să plece, dar Serviciul de Securitate al Ucrainei îi caută acum, din câte știu.”

„Din câte am înțeles, aveau un plan - dacă nava devenea rusească, americanii ne-ar fi lăsat să plecăm”, a spus un alt membru al echipajului. „A fost o naivitate din partea lor să creadă asta.”