Marea Britanie nu a notificat ani la rând UE despre sentinţele a zeci de mii de condamnaţi, între care 200 pentru infracţiuni grave. Printre ei, şi români

Marea Britanie a notificat cu întârziere statele membre UE cu privire la infracţiunile şi sentinţele a zeci de mii de cetăţeni ai lor din cauza unor erori de software ale bazei de date - despre care UE a fost informată abia anul trecut, după ce The Guardian a dezvăluit că Ministerul britanic de Interne a ascuns erorile din preocupare faţă de reputaţia sa.

 Este vorba de condamnările 112.490 de persoane cu cetăţenie dublă cu privire la care statele membre nu au primit notificări ani de zile din cauza unor erori sistematice de software ale bazei de date a poliţiei naţionale, care transmite fişiere actualizate zilnic ale sentinţelor către Biroul de Arhive penale ACRO. La rândul său, acesta din urmă informează Sistemul de schimb european al arhivelor penale (ECRIS), înfiinţat în 2012.

Biroul de Arhive penale ACRO a descoperit în urmă cu şase ani că fişierele actualizate zilnic a 30% dintre cetăţenii străini condamnaţi în Marea Britanie lipseau din baza de date, astfel că notificările cu privire la sentinţele şi condamnările lor nu au putut fi trimise către ţările de origine.

Statele membre UE au fost informate abia anul trecut că Marea Britanie nu a transmis notificări în cazul unui număr semnificativ de cetăţeni ai lor condamnaţi de justiţia britanică pe o perioadă de opt ani, inclusiv 191 cu sentinţe pentru crime şi viol, unele cu circumstanţe agravante - dintre aceştia, 109 au primit condamnări pentru crimă şi 81, pentru viol.

Până la 15 februarie, Marea Britanie a notificat cu întârziere 81.706  de condamnări din 112.490,  între care Polonia, în cazul a 19.565 de sentinţe şi România, în cazul a 12.466 sentinţe.

În ultimele două săptămâni Ministerul britanic de Interne a mai transmis alte 7.100 de notificări.

Oficialii de la Biroul de Arhive Penale au observat încă din 2015 că sistemul dă erori, în special în cazul cetăţenilor străini şi au informat Ministerul de Interne, atenţionând că „vor fi necesare resurse şi fonduri semnificative pentru a procesa arhivele pierdute”.

Un al doilea raport intern al ACRO, din ianuarie 2017, arată că a fost trimisă o cerere de schimbare a software-ului către Biroul Ministerului de Interne, dar aceasta a fost amânată.

Agenţiile de aplicare a legii europene n-au fost informate în ciuda unei obligaţii legale în acest sens a Marii Britanii, în contextul semnalărilor repetate din partea organismelor britanice, inclusiv a poliţiei.

O notă internă a unei şedinţe ACRO din mai 2019 arăta că Biroul de Interne are o stare de disconfort în a transmite notificări atât de vechi - din 2012 - din cauza „impactului asupra reputaţiei”.

Scandalul scos la iveală de the Guardian a determinat abia anul trecut cabinetul de miniştri să informeze Parlamentul astfel încât să se purceadă la rezolvarea problemei.

Europarlamentara daneză Sophie in ‘t Veld din cadrul comitetului de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne s-a arătat de îngrijorată de faptul că Marea Britanie nu şi-ar respecta acordurile de împărtăşire a datelor aşa cum au fost agreate în angajamentele post-Brexit.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a asigurat: „Biroul de Interne colaborează cu Acro astfel încât datele necesare să fie împărtăşite degrabă cu statele membre afectate. Majoritatea notificărilor au fost deja emise şi lucrăm la restul de fişiere care cer procesare manuală atentă. Indivizii la care se referă aceste date au fost aduşi în faţa justiţiei britanice şi au primit sentinţa corespunzătoare infracţiunii săvârşite”.