Manifestaţiile antiimigraţie provoacă îngrijorare în Germania

Germania, care a devenit în ultimii ani principala destinaţie a imigraţiei în Europa, este îngrijorată de ascensiunea unui val populist, în condiţiile în care în ultimele săptămâni au luat amploare manifestaţiile ostile străinilor, relatează AFP.

Aceste manifestaţii au fost organizate sau susţinute în mai multe oraşe de mişcări de extremă-dreapta sau neonaziste, inclusiv de partidul antieuro Alternativa pentru Germania (AfD), care a virat către o poziţie xenofobă.

Emblematic pentru mişcarea populistă este gruparea "Europenii patrioţi împotriva islamizării ţării" (Pegida), lansat în octombrie, şi care se află deja în ascensiune. De câteva săptămâni, gruparea organizează "Manifestaţiile de luni", după modelul celor care au vizat regimul comunist din fosta RDG până la căderea Zidului Berlinului, în urmă cu 25 de ani. Gruparea foloseşte inclusiv sloganul din acea perioadă: "Noi suntem poporul".

La Düsseldorf, în vest, Würzburg, în sud, Rostock, în nord, Bochum, în vest, Munchen, în sud, manifestaţiile, la care participă câteva sute de persoane, s-au răspândit rapid. Astfel, Pegida a provocat o surpriză luni, după ce a mobilizat 10.000 de persoane la Dresda, în capitala Saxoniei, un land din fosta Germanie de Est care se confruntă cu dificultăţi economice şi sociale.

Pegida a anunţat o nouă manifestaţie pentru lunea viitoare, în acelaşi oraş.

Un alt exemplu în acest sens este Marzahn, un cartier defavorizat din estul Berlinului, unde manifestaţiile de luni, organizate oficial de "cetăţeni", au loc periodic de mai multe săptămâni, La sfârşitul lunii noiembrie, 800 de persoane, neonazişti şi locuitori din zonă, au protestat faţă de construirea unor locuinţe pentru solicitanţi de azil.

În noaptea de joi spre vineri, în apropiere de Nurnberg, în Bavaria (sud), trei clădiri goale care urmau să primească refugiaţi au fost avariate de un incendiu, cel mai probabil provocat, potrivit poliţiei. Inscripţii rasiste şi zvastici au fost descoperite la faţa locului.

Toate aceste mişcări încearcă "să mobilizeze resentimentele, să desemneze un inamic", afirmă Hajo Funke, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Liberă din Berlin. "Acest lucru devine periculos când se transformă în atac dispreţuitor" şi favorizează "stimularea instinctelor de masă", avertizează el.

Numele "patrioţilor europeni împotriva islamizării ţării", dorinţa lor de a salva Germania de islam, sună ca "o chemare la arme lansată de populiştii de extremă-dreapta" şi reprezintă ecoul unor "cruciade" creştine la propaganda nazistă, este de părere expertul.

"Ţapi ispăşitori"

Ace ste manifestaţii au loc în contextul unei imigraţii masive către Germania. La începutul lunii decembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dezvăluit că Germania, percepută ca o "insuliţă" de prosperitate, a devenit în 2012 principala destinaţie pentru imigrare din Europa, primind 400.000 de persoane.

De asemenea, Germania a devenit prima destinaţie a solicitanţilor de azil în Europa, iar, din acest motiv, structurile de primire sunt ocupate la maxim. De la începutul anului, Germania a primit 180.000 de refugiaţi (cu 57% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2013), în special persoane care şi-au părăsit ţările cuprinse de conflicte: Siria, Irak, Afganistan, Somalia, dar şi romi din Balcani.

Manifestaţia amplă organizată luni la Dresda a atras militanţi de extremă-dreapta, dar şi cetăţeni nemulţumiţi, lăsând impresia că exprimarea publică a sentimentelor xenofobe nu mai reprezintă un tabu într-o ţară marcată de nazism.

Mulţi dintre manifestanţii prezenţi "au euşuat în viaţa personală şi profesională şi dau vina pe alţii pentru propriile eşecuri. Caută ţapi ispăşitori", a apreciat Rainer Wendt, preşedintele sindicatului poliţiştilor germani, într-un interviu pentru postul de televiziune n-tv.

Oficial, Pegida mobilzează manifestanţi împotriva jihadiştilor sau străinilor care refuză să se integreze, dar, în timpul manifestaţiilor, "elitele politice", "birocraţii europeni", "presa", susţinătorii unui multiculturalism care "diluează" cultura germană sunt, de asemenea, vizaţi.

Retorica se potriveşte cu cea promovată de AfD, o formaţiune înfiinţată în 2003 şi care a obţinut recent mandate în trei parlamente regionale din fosta Germanie de Est. Preşedintele formaţiunii, Bernd Lucke, a recunoscut, într-un interviu pentru cotidianul economic Handelsblatt că partidul său împărtăşeşte "numeroase revendicări" cu Pegida, în special dorinţa de a lupta împotriva islamiştilor.

În acest context, Guvernul german încearcă să reacţioneze. O moţiune a fost votată miercuri, la congresul Partidului Conservator al cancelarului Angela Merkel, potrivit căreia "activităţile subversive islamiste nu vor fi tolerate".

Ministerul de Interne Thomas de Maiziere a evocat joi seara, pe postul public de televiziune ARD, un studiu potrivit căruia o parte dintre germani s-ar simţi străini în propria ţară şi a apreciat că este necesar ca aceste "îngrijorări să fie luate în serios" şi să fie abordate de autorităţile din Germania.