Macron şi Merkel vor să trimită migranţii în ţările în care aceştia au intrat în UE

Preşedintele francez şi cancelarul german au anunţat marţi că lucrează la un acord între mai multe ţări din spaţiul Schengen vizând să respingă orice solicitant de azil către statul în care a fost înregistrat prima oară, relatează AFP.

”Vom lucra împreună pentru o soluţie interguvernamentală sau multiguvernamentală cu mai multe state membre care sunt vizate”, a anunţat Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă cimună cu Angela Merkel, în apropiere de Berlin.

Acordul vizează ca solicitanţii de azil ”să poată să fie repartizaţi cât mai repede posibil în ţara în care au fost înregistraţi”, a adăugat el.

Cea mai mare parte a migranţilor care vin în Germania sau Franţa sosesc în prezent din Libia, prin Italia, care este necesar să-i înregistreze în baza de date EURODAC.

În virtutea reglementărilor europene, ţara de înregistrare trebuie, în principiu, să soluţioneze dosarul de azil, însă, de la criza migraţiei din 2015, acest sistem nu mai este respectat de facto, cu scopul protejării unor ţări ca Italia sau Grecia, principalele porţi de intrare în Europa.

Această problemă este centrală în criza guvernamentală germană, în curs. Iar dacă negocierile evocate de Macron vor avea succes, ele ar putea să-i permită Angelei Merkel să soluţioneze criza şi să evite o rupere a coaliţiei sale, aflate la putere de doar trei luni.

Cancelarul refuză, până acum, cererea ministrului său de Interne Horst Seehofer, membru al Uniunii Creştin Social (CSU), un partid foarte conservator, care vrea ca Germania să aplice fără acordul vecinilor săi această reglementare cu privire la expulzarea migranţilor în ţările prin care au intrat în Uniunea Europeană (UE).

”Suntem în favoarea unei acţiuni coordonate, la nivel european va fi mai bine, însă este foarte dificil, iar atunci cooperarea anumitor ţări trebuie să fie şi ea o opţiune”, a confirmat Merkel, în contextul în care unele state membre - cu Polonia şi Ungaria în frunte - luptă împotriva ideii împărţirii poverii migraţiei a cancelarului.

Ea a îndemnat totodată la o ”creştere notabilă a personalului Frontex”, agenţia însărcinată să supravegheze frontierele externe ale UE.

Merkel a îndemnat la ”susţinerea ţărilor celor mai vizate”, citând mai ales Italia.

Ea a evocat, împreună cu Macron, posibilitatea unor ”mecanisme” de blocare a venirii migranţilor ”economici” în ţări de tranzit către UE precum Libia. Ele ar putea lua forma unor centre în Africa de Nord, sub controlul ONU.

Guvernul italian - o alianţă între extrema dreaptă şi populişti - şi-a închis porturile navelor unor ONG-uri care transportă migranţi naufragiaţi şi salvaţi pe mare, o decizie care a condus la ”plimbarea” unui vapor cu 629 de migranţi la bord timp de o săptămână.

Această decizie a provocat de asemenea o dispută între Roma şi Paris, iar Macron a denunţat ”cinismul şi iresponsabilitatea Guvernului italian”. Spania i-a primit, până la urmă, pe naufragiaţi.

Per ansamblu, consideră Macron, Europa se confruntă cu ”o alegere a civilizaţiei” în faţa unor discursuri antieuropene şi naţionaliste.

Întâlnirea franco-germană de marţi are loc ”într-un moment al adevărului pentru fiecare dintre statele noastre şi pentru continentul nostru. Poate că este chiar o alegere a civilizaţiei”, a declarat Emmanuel Macron, între, pe de o parte, ”cele şi cei care ar vrea să spună (...) că această Europă este bună de deşirat” şi cei care, pe de altă parte, ca el şi Angela Merkel, vor ”să facă să avanseze această Europă”.