Lukaşenko nu exclude recurgerea la război în criza ruso-ucraineană

Aleksandr Lukaşenko, supranumit „Ultimul dictator din Europa”, evocă perspectiva războiului în criza ruso-ucraineană.

La fel ca principalul său aliat, preşedintele rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko susţine că nu îşi doreşte războiul, dar activităţile politice, diplomatice, militare şi propagandistice arată contrariul.

Scenariul unei provocări prin intermediul Belarusului care să fie pus în cârca Ucrainei nu este exclus, iar Lukaşenko pregăteşte deja terenul propagandistic în acest sens.

„Deci, va fi un război sau nu? Da, va fi. Dar numai în două cazuri: dacă se comite o agresiune directă împotriva Belarusului şi dacă aliatul nostru - Federaţia Rusă - este atacat direct”, a declarat Lukaşenko într-un discurs de câteva ore către populaţie în care a ţinut să se poziţioneze în rol de posibilă victimă.

„Dacă are loc o agresiune împotriva Belarusului, vor veni sute de mii de militari ruşi, care, împreună cu sutele de mii de militari belaruşi, vor apăra acest pământ”, a continuat el.

Moscova şi Minskul fac demersuri în prezent pentru organizarea unor exerciţii militare comune în Belarus, la nord de Ucraina. Aceste exerciţii militare sunt programate pentru luna viitoare.

În paralel, Lukaşenko se află în ultima fază de modificare a Constituţiei Belarusului în aşa fel încât să renunţe la statutul de ţară non-nucleară şi neutră. „La propunerea preşedintelui, (Adunarea Naţională, n. red.) ia decizia privind posibilitatea de a trimite militari, angajaţi ai organizaţiilor militarizate şi alte persoane în afara Republicii Belarus, pentru a participa la asigurarea securităţii colective şi la activitatea de menţinere a păcii şi securităţii”, se arată în noua Lege fundamentală dorită de Lukaşenko pentru a-şi salva regimul, contestat puternic după scrutinul prezidenţial din 9 august 2020.

În stilul propagandei de stat din Rusia şi al Kremlinului, liderul de la Minsk acuză alte ţări de inflamarea spiritelor în jurul Ucrainei şi minimizează comasările de trupe ruse pe flancul lor vestic.

„Dar liderii unor ţări au luat-o razna. Ei cred că pot câştiga un război. Nimeni nu va câştiga. Toţi vom pierde. De aceea, noi nu vrem război. Am luptat deja. Poporul nostru a pierdut milioane de oameni în războaiele trecute”, a spus el, fără să numească o ţară anume.

„Noi nu dorim să recroim lumea, să facem probleme vecinilor”, a insistat Lukaşenko, deşi este autorul unei crize a migranţilor la frontiera cu Uniunea Europeană, un act pus de occidentali pe seama unei tentative de răzbunare pentru sancţiunile primite din cauza reprimării opoziţiei şi criticilor la adresa sa.

Potrivit lui Lukaşenko, exerciţiile militare ruso-belaruse vor ajuta Minskul să înţeleagă unde este necesară o concentrare de forţe.

Statele Unite i-au transmis recent lui Aleksandr Lukaşenko că se expune unei riposte „rapide” şi „ferme” în cazul în care îi permite omologului său de la Kremlin să folosească teritoriul Belarusului pentru a ataca Ucraina.

„La fel cum am spus clar Rusiei că va plăti scump” în cazul unei eventuale invazii, „în ultimele zile am transmis la fel de clar Belarusului că, dacă autorizează folosirea teritoriului său în vederea unui atac împotriva Ucrainei, va suferi o ripostă rapidă şi fermă din partea Statelor Unite şi aliaţilor noştri”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

„În cazul în care o invazie este lansată din Belarus, dacă militarii ruşi sunt staţionaţi în mod permanent pe teritoriul său, NATO ar putea de asemenea să-şi revizuiască poziţia în ţările cu frontiere cu Belarusul”, a adăugat oficialul american.

Washingtonul a anunţat săptămâna trecută, în toiul unei încleştări cu Moscova, că este îngrijorat că reforma constituţională în curs în Belarus ar urma să permită Rusiei să-şi desfăşoare armament nuclear pe teritoriul acestei ţări vecine.