Lovitură pentru Viktor Orban. CJUE: Legea „Stop Soros” încalcă legislaţia europeană

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, conform unei decizii publicate marţi, că legea „Stop Soros” din Ungaria încalcă legislaţia europeană incriminând asistenţa acordată solicitanţilor de azil.

Potrivit CJUE, Ungaria a încălcat legislaţia UE atunci când a modificat reglementările interne în aşa fel încât să incrimineze activităţile de asistenţă pentru cererile de azil care nu corespund criteriilor naţionale.

În plus, CJUE a mai stabilit că reglementările care permit descalificarea cererilor de azil în Ungaria nu respectă criteriile legislaţiei UE.

„Reprimând penal orice persoană care furnizează ajutor pentru introducerea unei cereri de azil, Ungaria se sustrage de la obligaţiile ce îi revin”, subliniază CJUE într-un comunicat preluat de AFP.

Verdictul de marţi marchează cea mai recentă victorie a Comisiei Europene împotriva politicilor în materie de migraţie ale Ungariei conduse de premierul ultraconservator Viktor Orban.

Comisia Europeană a sesizat CJUE după adoptarea acestei legi, în 2018.

Legea este numită după multimiliardarul George Soros, acuzat de Viktor Orban că orchestrează prin intermediul ONG-urilor o „migraţie în masă” către UE.

Legea prevede o pedeapsă de până la un an de închisoare pentru orice persoană care oferă asistenţă unui migrant care a intrat ilegal în Ungaria dintr-o ţară care nu aparţine spaţiului Schengen şi viaţa sa nu este pusă în pericol.

Într-un comunicat, Guvernul ungar a declarat că a „luat act” de decizia CJUE.

„Totuşi, ne rezervăm dreptul să luăm măsuri împotriva activităţilor ONG-urilor finanţate din străinătate, inclusiv împotriva celor finanţate de George Soros, care caută să promoveze migraţia”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar Zoltan Kovacs.

CJUE îndeamnă Ungaria „să se conformeze hotărârii cât mai curând”, în caz contrar riscând sancţiuni financiare.

Comitetul Ungar Helsinki (HHC), o asociaţie de apărarea drepturilor refugiaţilor, a salutat această hotărâre şi a adăugat că nu nu s-a lăsat „intimidată de ameninţare”.

„De când a fost adoptată legea, HHC a ajutat 1.800 de solicitanţi de azil. De-acum ne putem servi din nou clienţii fără ameninţarea închisorii”, a declarat pentru AFP copreşedinta HHC Marta Pardavi, care şi-a exprimat speranţa că premierul Orban „nu va sabota aplicarea” hotărârii CJUE.

Această decizie este ultima dintr-o serie de hotărâri împotriva nerespectării de către Ungaria a directivelor europene în domeniul dreptului azilului.

După ce s-a conformat în mod sistematic acestor hotărâri, Ungaria a contestat pentru prima oară, recent, primatul dreptului european şi a intrat într-o înfruntare juridică cu Bruxellesul.

Curtea Constituţională de la Budapesta examinează în prezent o altă hotărâre cu privire la azil, pronunţată în decembrie 2020, pentru a stabili dacă este conformă dreptului naţional.

Acest lucru a determinat Comisia Europeană să lanseze o procedură cu privire la „nerespectarea” legislaţiei blocului comunitar.