Liderii europeni, divizați în fața noii ordini globale după intervenția din Venezuela

Liderii europeni au părut divizați și ezitanți în reacțiile lor la înlăturarea președintelui autoritar al Venezuelei, Nicolás Maduro, încercând să salute sfârșitul regimului său, dar și să apere principiile dreptului internațional, care nu par să permită Statelor Unite să-l captureze pe Maduro, să preia conducerea țării și să anunțe controlul asupra industriei sale petroliere.

În declarațiile publice, Europa a încercat să se concentreze pe ideea unei tranziții democratice, subliniind că nu l-a recunoscut pe Maduro drept lider legitim al Venezuelei încă de la alegerile din iunie 2024, considerate pe scară largă ca fiind fraudate, scrie The Guardian.

Poziția Washingtonului a creat însă un moment stânjenitor în relația cu aliații europeni, după ce președintele Donald Trump a respins-o pe María Corina Machado, figura centrală a opoziției venezuelene și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, afirmând că aceasta nu se bucură de sprijin sau respect în Venezuela. Liderii europeni, în schimb, au susținut-o constant drept reprezentanta legitimă a opoziției democratice.

Controverse juridice

Juriști specializați în drept internațional afirmă că respingerea legitimității lui Maduro de către SUA ar putea permite Washingtonului să susțină că acesta nu beneficiază de imunitate suverană în instanțele americane, într-un mod similar cu procesul intentat fostului lider panamez Manuel Noriega după capturarea sa în 1989.

Oficialii americani au justificat operațiunea împotriva Venezuelei prin dreptul la autoapărare, susținând că guvernul de la Caracas ar fi implicat în traficul internațional de droguri.

Această argumentație este însă respinsă de o parte a comunității academice. Oona Hathaway, profesoară de drept internațional la Universitatea Yale, a declarat că nu vede nicio justificare plauzibilă în Carta ONU pentru folosirea forței de către Statele Unite. Potrivit acesteia, dacă traficul de droguri ar fi acceptat drept temei pentru atacarea unui alt stat, excepția autoapărării ar deveni regula.

„Ideea că faptul că drogurile provin dintr-o anumită țară ar justifica o invazie și o schimbare de regim elimină orice limită reală asupra folosirii forței”, a spus ea, calificând acțiunea SUA drept o încălcare fără precedent a dreptului internațional.

Rețineri și poziții divergente în Europa

Disconfortul european a fost evident în reacția premierului grec Kyriakos Mitsotakis, al cărui stat deține un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Acesta a evitat o evaluare a legalității intervenției, afirmând că Maduro a condus „o dictatură brutală și represivă” și că sfârșitul regimului său oferă „o nouă speranță” pentru Venezuela. „Nu este momentul să comentăm legalitatea acțiunilor recente”, a adăugat el.

Aliații ideologici mai apropiați de Donald Trump au adoptat un ton diferit. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a descris operațiunea americană drept „o intervenție defensivă” și a considerat-o legitimă.

Alți lideri europeni par să fi moderat criticile, pe fondul temerilor că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea afecta sprijinul american pentru Ucraina. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reiterat poziția oficială a Uniunii: „UE a afirmat în mod repetat că Maduro nu are legitimitate și a susținut o tranziție pașnică. În toate circumstanțele, principiile dreptului internațional și Carta ONU trebuie respectate. Facem apel la reținere.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o abordare similară, concentrându-se pe pașii următori. „Suntem solidari cu poporul venezuelean și sprijinim o tranziție pașnică și democratică. Orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite”, a declarat ea.

Cancelarul german Friedrich Merz a evitat, la rândul său, o poziție tranșantă. „Evaluarea juridică a intervenției americane este complexă și necesită o analiză atentă”, a spus el.

Critici mai clare din Franța

Franța a adoptat o poziție prudentă la nivel prezidențial. Fără a menționa explicit operațiunea militară americană, președintele Emmanuel Macron a declarat că încheierea „dictaturii Maduro” este un motiv de bucurie pentru poporul venezuelean și a cerut o tranziție democratică pașnică, condusă de candidatul opoziției la alegerile din 2024, Edmundo González Urrutia. Macron a vorbit, de asemenea, cu María Corina Machado, ca gest de solidaritate.

Cea mai clară critică a venit însă de la ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, care a afirmat că operațiunea de capturare a lui Maduro „încalcă principiul neutilizării forței, fundament al dreptului internațional”.