Letonii îşi aleg Parlamentul, îngrijoraţi de agresivitatea Rusiei faţă de Ucraina

Îngrijoraţi de agresivitatea Rusiei faţă de Ucraina, letonii îşi aleg sâmbătă Parlamentul într-un scrutin care ar urma să permită menţinerea la putere a actualei coaliţii de centru-dreapta, relatează AFP.

Deşi analiştii se aşteaptă ca actuala coaliţie să se menţină la putere, aceştia preconizează un scor bun al partidului pro-Kremlin.
Candidaţi din 13 partide s-au înscris în cursa electorală. Secţiile de vot s-au deschis la ora 7.00 (7.00, ora României) şi ar urma să se închidă la ora 20.00 (20.00, ora României).

Conform sondajelor, partidul importantei minorităţi rusofone, Armonia, al cărui lider, primarul oraşului Riga Nils Ushakovs, se declară un fan al preşedintelui rus Vladimir Putin, ar urma să se claseze pe primul loc cu 24 la sută din voturi. Acesta nu are însă nici o şansă să formeze Guvernul, celelalte formaţiuni urmând să se unească împotriva sa, la fel ca în prezent.

Astfel, coaliţia în exerciţiu condusă de partidul Unitatea al premierului Laimdota Straujuma, o tehnocrată de 63 de ani, ar urma să rămână la conducerea ţării baltice cu două milioane de locuitori, membră a NATO şi a zonei euro.

"Am votat pentru Unitatea, apreciind că este un rău mai mic. În ceea ce priveşte economia, am încredere în ei mai mult decât în alţii", a declarat Maris Skrastins, în vârstă de 25 de ani.

Dar Leonids, un inginer pensionat, preferă Armonia. "Am urmărit dezbaterile şi am constatat că Usakovs este cel mai bun (...). Nu cred că ar permite să îi dicteze Putin ce să facă", a apreciat acesta.

Potrivit institutului de sondaje SKDS, coaliţia celor patru partide de la putere ar urma să obţină 61 de mandate, cu cinci mai puţine decât în prezent, într-un Parlament cu 100 de membri.

Campania electorală s-a derulat pe fondul temerilor apărute după anexarea Crimeei de Rusia şi izbucnirea conflictului în Ucraina, unde separatiştii sunt susţinuţi de Moscova.

Suspectând Kremlinul că vrea să-şi restabilească autoritatea în zona fostei URSS, balticii se tem de destabilizarea micilor lor state, dintre care două, Letonia şi Estonia, au importante minorităţi rusofone.

"Această ţară a fost invadată de mai multe ori de vecinul său şi mulţi oameni păstrează această amintire dureroasă", explică Ojars Kalnins, şeful Comisiei de Afaceri externe din Parlament şi membru al partidului Unitatea, principala forţă a coaliţiei în exerciţiu.

Partidul rusofonilor generează temerile anumitor letoni. "Dacă Armonia câştigă, va fi un dezastru pentru ţară. Ei o vor vinde ruşilor", declară un muzician din Riga, Karlis Kalnins.

În schimb, rusofonii, care reprezintă aproximativ 25 la sută din populaţie, dezmint ferm orice simpatie excesivă pentru Rusia lui Vladimir Putin.

Cealaltă temă a campaniei electorale este situaţia economică, într-o ţară în care sosirea capitalismului a accentuat diferenţele în ceea ce priveşte nivelul de trai.

Letonia a avut o revenire spectaculoasă după criza din 2008-2009, când producţia sa a scăzut cu aproape un sfert, însă măsurile de austeritate dureroase au lăsat urme.