Lăsată la cheremul lui Vladimir Putin, Ucraina riscă să ajungă precum Cecenia

Acordul de la Minsk privind conflictul ucrainean are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, susţin analiştii. În disputa  cu Rusia e nevoie de mai multă creativitate şi de mai mult angajament din partea SUA altfel Putin îşi va consolida victoria, va găsi punctele slabe în arhitectura europeană şi va face o nouă mişcare ofensivă.

Diplomaţia europeană de criză a arătat că şi-a atins limitele săptămâna aceasta, dacă nu uităm cu atenţie la acordul încheiat la Minsk pentru încetarea focului în estul Ucrainei. 

În condiţiile actuale de pe teren, pentru Vladimir Putin a fost un moment propice să accepte un nou acord de încetare a focului, care-i consolidează avansurile militare, obţine concesii suplimentare din partea Kievului, stopează noi sancţiuni occidentale şi-i oferă preşedintelui Obama încă un argument să nu înarmeze armata ucrainiană, demoralizată şi prost echipată. scrie „The Wall Street Journal“.

În plus, acordul cere Ucrainei să asigure o miliţie independentă în regiunile separatiste şi să plătească salariile funcţionarilor din estul separatist, fără să fie prea sigur că Rusia va permite Ucrainei să redobândească controlul asupra frontierei cu Federaţia Rusia. În felul acesta, notează publicaţia, estul Ucrainei devine încă un conflict îngheţat, în spaţiul fost sovietic, la fel ca şi Transnistria şi Abhazia. Graba cu care Franţa şi Germania s-au precipitat să rezolve criza, în ciuda faptului că în trecut Rusia a nesocotit promisiuni similare îi demonstrează lui Putin că poate nesocoti angajamente fără să sufere consecinţe majore.

Merkel şi Hollande, nepregătiţi în faţa lui Putin

Acordul privind conflictul ucrainean are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării. De fapt, în cazul improbabil în care va fi aplicat deplin, pactul ar putea face posibil acest proiect al preşedintelui rus, sunt de părere şi analiştii de la „Washington Post“.

Rezultatul negocierilor maraton de la Minsk reflectă dezechilibrul între un lider al Kremlinului care îşi foloseşte forţa militară şi liderii europeni care nu doar că nu sunt dispuşi să răspundă, dar încearcă să împiedice Ucraina să obţină mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra. În schimbul promisiunii unei „detensionări“, care era scopul lor principal, liderii europeni l-au determinat pe Poroşenko să accepte condiţii care îi oferă lui Putin drept de veto asupra oricărui acord politic final în estul Ucrainei şi permisiunea de a continua să încalce suveranitatea ţării între timp, comentează cotidianul american.

Vicepreşedinte PE: Nu pace cu orice preţ

Vicepreşedintele Parlamentului European, Ryszard Czarnecki, este şi mai dur. El a declarat pentru agenţia Unian că Angela Merkel şi Francois Hollande au sacrificat Ucraina pentru interesele economice ale ţărilor lor, la negocierile de la Minsk cu privire la soluţionarea conflictului din Donbas. 

„Fără ca Uniunea Europeană să participe la negocieri, Merkel şi Hollande au sacrificat Ucraina, apărând interesele economice ale statelor lor“, consideră acesta, adăugând că „pacea negociată la Minsk îi convine mai mult Moscovei decât Kievului“.„Aceasta nu este o victorie a Ucrainei. Cred că astăzi e bucurie la Moscova şi nu la Kiev“, a remarcat vicepreşedintele PE.

În opinia sa, oficialii de rang înalt de la Kiev „încearcă să păstreze o mină bună într-un joc prost“. El a spus că unele ţări europene „îşi doresc pacea cu orice preţ“ şi au reuşit să realizeze aceasta, fără a nominaliza concret vreo ţară.

Oficialul polonez şi-a exprimat convingerea că rebelii proruşi, sprijiniţi de Moscova, nu se vor opri la cele obţinute şi mai devreme sau mai târziu vor continua să avanseze.

„Der Spigel“ notează că Vladimir Putin se poate considera câştigătorul rundei de la Minsk. Ajutor a primit Putin de la Angela Merkel şi de la Francois Hollande. Dar nu asta e problema. Dacă armistiţiul va rezista, atunci efortul a meritat. Numai că Occidentul trebuie să fie conştient că şeful de la Kremlin nu se va transforma peste noapte într-un campion al păcii. Dacă Putin vroia pace, o făcea demult. Iar faptul că se angajează să respecte intergritatea teritorială a Ucrainei e un banc. Aşa că efortul diplomatic merită toată lauda, dar pregătirile pentru runda următoare trebuie făcute deja şi, de data aceasta, Occidentul are nevoie de o strategie adevărată.

E timpul ca SUA să intre în acţiune

În conflictul cu Rusia e nevoie de mai multă creativitate şi de mai mult angajament din partea SUA altfel Putin îşi va consolida victoria, va găsi punctele slabe în arhitectura europeană şi va face o nouă mişcare ofensivă.

Washingtonul pare să fie conştient de acest risc. În pofida acordului de la Minsk, Departamentul american al Apărării a anunţat joi că va trimite în Ucraina 600 de militari americani pentru antrenarea trupelor ucrainene care luptă împotriva insurgenţilor proruşi. Potrivit Fox News, Statele Unite vor trimite în Ucraina Brigada aeropurtată 173, staţionată în prezent în Vicenza (Italia).

Misiunea de antrenare va începe în luna martie şi se va desfăşura în poligonul militar Iavariv, situat în apropierea oraşului Liov, în vestul Ucrainei. Militarii americani vor pregăti trei batalioane militare ucrainene, a declarat Ben Hodges, comandantul forţelor americane din Europa.

În plus, un proiect de lege cu privire la înarmarea Ucrainei a fost înregistrat în Congresul Statelor Unite. Documentul permite livrarea armelor letale Kievului, iar autorul iniţiativei este senatorul republican James Inhofe. 

Mai grav este că dacă Putin „câştigă pacea“, iar Occidentul îşi ia mâna de pe Ucriana aceasta s-ar putea transforma nu într-o Transnistrie sau Abhazie, ci întro adevărată Cecenie. La momentul acesta Ucraina trebuie să facă faţă la două războaie. Unul este războiul din estul separatist, al doilea este războiul cu realităţile din ţară, aproape neguvernabilă, roasă de corupţie şi în pragul falimentului.

Pe acest fundal, Moscovei nu-i este foarte greu să provoace proteste care să ducă la căderea preşedintelui Petro Poroşenko şi a premierului Iaţeniuk şi să impună un lider după chipul şi asemănarea preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov care să conducă ţara cu o mână de fier în interesul Rusiei.  Să nu uităm că liderul de la Kremlin a fost furios pe fostul preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, că a fost slab şi a fugit din ţară îl loc să rămână şi să reprime mişcarea forţelor prooccidentale din Ucraina.