La Madrid începe procesul liderilor separatişti catalani, într-un climat politic tensionat

La Madrid începe astăzi procesul celor 12 foşti lideri ai guvernului regional de la Barcelona şi ai asociaţiilor secesioniste catalane, acuzaţi pentru rolul lor în organizarea referendumului de independenţă din 2017.La Curtea Supremă a Spaniei vor fi audiaţi, pe lângă inculpaţi, 500 de martori. Sentinţa este aşteptată la sfârşitul verii.

Acest prim grup, care va fi judecat de Secţia Penală a Tribunalului Suprem de la Madrid, este compus din 12 acuzaţi, printre care se află fostul vicepremier catalan, Oriol Junqueras, şi fostul preşedinte al parlamentului de la Barcelona, Carme Forcadell. Ceea ce este un proces istoric pentru unii sau un proces politic pentru alţii, este în esenţă un eveniment fără precedent în istoria democratică a Spaniei, un important fenomen mediatic, la care deja au fost acreditaţi peste 600 de jurnalişti de la peste 150 de instituţii de presă din întreaga lume. Şedinţele de judecată, vor fi transmise în direct pe posturile de televiziune şi se vor desfăşura în doua sesiuni zilnice, trei zile pe săptămână, timp de aproximativ trei luni.

Politicienii catalani inculpaţi în acest proces sunt acuzaţi de rebeliune, sediţiune, şi deturnare de fonduri publice, infracţiuni pe care se presupune că le-ar fi comis în timpul procesului de declarare a independenţei Cataloniei. Demers care a început cu organizarea referendumului ilegal din 1 octombrie 2017 şi s-a terminat cu încercare eşuată de declarare unilaterară a independenţei, câteva zile mai târziu, în data de 10 octombrie. 

Epilogul acestui proces, considerat a fi ilegal de către autorităţile de la Madrid, l-a scris în cele din urmă premierul spaniol de atunci, Mariano Rajoy, care pe data de 27 octombrie a suprimat autonomia Cataloniei, a dizolvat parlamentul catalan, a demis excutivul de la Barcelona, şi a organizat noi alegeri regionale, notează RFI.

Nu mai puţin de 29 de politicieni şi importanţi funcţionari catalani  au fost acuzaţi pentru săvârşirea a diferite infracţiuni relaţionate cu tenativa ilegală de secesiune.  Dintre aceştia, şapte, în frunte cu fostul preşedinte Carles Puigdemont, s-au autoexilat în Belgia, Elveţia sau Marea Britanie pentru a evita închisoarea, şase vor fi judecaţi de către Tribunalul Superior de Justiţie din Catalonia, patru vor fi judecaţi de Curtea Naţională, iar 12 dintre aceştia formează primul grup al cărui proces începe marţi şi vor fi judecaţi de Secţia Penală a Tribunalului Suprem. 

 Nouă dintre aceştia se află în stare de arest preventiv încă din toamna anului 2017, iar ceilalţi trei se află în libertate. Majoritatea acestui grup, în frunte cu Oriol Junqueras, sunt foştii miniştri ai cabinetului lui Puigdemont, precum  Josep Rull sau  Jordi Turull, iar alţi doi, Jordi Sànchez şi Jordi Cuixart, sunt foşti lideri a două organizaţii civice care s-au implicat în mobilizarea catalanilor în timpul procesului secesionist.

Parchetul General a cerut ca liderii secesionişti să fie condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 17 şi 25 de ani şi interzicerea exercitării dreptului de a fi ales într-o funcţie publică pe o perioadă de până la 25 de ani.Cea mai severă pedeapsă se pretinde a-i fi impusă lui Oriol Junqueras, pentru care se pretinde o pedeapsă de 25 de închisoare.

Dar pe banca acuzării se află şi noul partid de extremă dreapta Vox, care a formulat o acuzaţie populară şi cere pentru fostul vicepremier catalan o pedeapsă de 74 de ani de închisoare. Procesul are loc într-un context politic complicat. Procesul ar trebui să dureze trei luni, să se termine eventual în luna mai, dar trebuie menţionat că magistraţii spanioli vor să evite ca judecarea liderilor secesionişti să coincidă cu perioada electorală,  motiv pentru care există posibilitatea ca şedinţele să fie suspendate în timpul unor eventuale alegeri anticipate.

Acestea sunt foarte probabile deoarece Spania trece printr-o perioadă de maximă tensiune politică. În acest moment partidele de dreapta se mobilizează împotriva premierului Pedro Sánchez încercând să-l forţeze să organizeze alegeri anticipate, iar premierul spaniol spaniol este pe punctul să cedeze acestei presiuni deoarece separatiştii catalani nu vor să-i asigure majoritatea parlamentară necesară votării bugetului, fără a primi în schimb ceva, iar acest "ceva" este dreptul la autodeterminare, pretenţie neconstituţională şi de neconceput pentru orice politician de la Madrid. 

Situaţie complicată pentru premier, care trebuie să guverneze între presiunea dreptei spaniole şi a naţionalismului catalan şi care a sugerat deja că ar fi dispus să convoace alegeri anticipate, în lipsa unei majorităţi parlamentare necesare votării bugetului.

De altfel, astăzi încep şi dezbaterile la proiectul de buget al Spaniei. Executivul de la Madrid are nevoie de votul formaţiunilor din Catalonia, iar, dacă sprijinul nu va veni, premierul Pedro Sánchez ar putea convoca alegeri parlamentare anticipate în luna aprilie.