Justiţia din Franţa şi Elveţia, pe urmele fiicei preşedintelui Uzbekistanului, suspectată de fraude de sute de milioane de euro

Gulnara Karimova, fiica dictatorului din Uzbekistan, Islam Karimov, este anchetată de autorităţile din Franţa şi Elveţia, fiind suspectată de fapte de corupţie şi de spălare de bani. Acesta ar fi primit mită de 320 de milioane de euro, cu ajutorul mai multor complici.

În ţara natală, Gulnara Karimova este numită „prinţesa”, datorită imaginii sale de femeie frumoasă şi capricioasă. Totodată, este şi una dintre „persoanele cele mai detestate din ţară”, potrivit unor informaţii dezvăluite de WikiLeaks în 2010. 

„Cea mai mare parte a uzbecilor o văd drept o persoană lacomă, însetată de putere, care se foloseşte de influenţa tatălui ei pentru a-i supune pe oamenii de afaceri şi pe oricine îi apare în cale”, potrivit telegramelor secrete publicate de WikiLeaks.

Ancheta vizează suspiciunile privind o mită de 320 de milioane de euro oferită „prinţesei” de operatorul de telecomunicaţii TeliaSonera din Suedia pentru a câştiga un contract cu statul uzbec. Cazul a fost încredinţat judecătorului francez Serge Tournaire, care se ocupă şi de dosarele lui Bernard Tapie, Claude Gueant şi Sarkozy.

Karimova a fost mai întâi în vizorul justiţiei din Elveţia, unde magistraţii se ocupă de dosarul ei încă din vara anului trecut. Şase sute de milioane de franci elveţieni care aparţin „prinţesei” uzbece au fost îngheţaţi în mai multe bănci elveţiene de către autorităţi. Procurorii bănuiesc că fiica cea mare a dictatorului a fost ajutată în afacerile ei murdare de mai mulţi complici: asistenta personală, doi directori ai filialei Coca-Cola în Uzbekistan şi de un afacerist uzbec.

Companiile-fantomă din circuitul de spălare a banilor

Fiica lui Islam Karimov a creat pe numele ei două firme imobiliare cu sediul la Paris, folosite drept companii-paravan pentru spălarea banilor. Ambele au fost lăsate în grija lui Alişer Ergasev, fost manager în cadrul filialei Coca-Cola din Uzbekistan. Însă magistraţii din Elveţia l-au găsit vinovat de spălare de bani şi l-au arestat pe 30 iulie 2012, alături de un alt coleg de-al său. La mai puţin de trei luni după aceea, managerul este eliberat pe cauţiune, fiind anchetat în continuare.

În decembrie, Ergaşev demisionează din funcţia de manager a celor două firme imobiliare, predându-i ştafeta lui Akmal Saidov, un tânăr uzbec specialist în relaţiile cu presa, care a apărut anterior în compania „prinţesei”.

Un alt uzbec suspectat de complicitate cu Karimova este omul de afaceri Behzod Ahmedov, de care depinde ridicarea sechestrului pe cele 600 de milioane de franci elveţieni revendicaţi de „prinţesă”.  Fondurile din băncile elveţiene sunt atât de bine deghizate de Karimova şi de asistenta ei, încât le este aproape imposibil să le mai acceseze.

„Rivalii mei mi-au asociat numele cu această afacere”

Banii au fost puşi pe numele unei societăţi cu sediul în Gibraltar, Takilant Ltd. Atunci când cele două femei au încercat să convingă funcţionarii bancari că au dreptul de a accesa conturile, aşa cum au făcut în cazul altor firme importante, s-au lovit de un refuz ferm. S-ar părea că cele două „nu dispun de toate justificările necesare”. Documentaţia agenţilor arăta foarte clar că singura persoană eligibilă era Behzod Ahmedov. Tocmai insistenţa celor două femei au atras atenţia autorităţilor, care au demarat ancheta.

Victimă a represaliilor puterii uzbece faţă de operatorul de telefonie mobilă Uzdunrobita, în cadrul căruia este director general, bărbatul este de negăsit. În prezent, este urmărit de Interpol din cauza unor acuzaţii de fraudă în Uzbekistan.

În martie, Gulnara Karimova a acordat un interviu revistei economice „Bilan” din Franţa şi a răspuns acuzaţiilor de corupţie. „Rivalii mei mi-au asociat numele cu această afacere”, a susţinut fiica dictatorului uzbec.

Gulnara Karimova a renunţat la funcţia de ambasadoare a Uzbekistanului în cadrul Organizaţiei Naţiuniolor Unite. Aceasta şi-a pierdut imunitatea diplomatică atât pe teritoriul Elveţiei, cât şi pe cel al Suediei.