Judecătorii din Ungaria se zbat din răsputeri pentru a-şi menţine independenţa

În cei opt ani de când se află la putere, premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a confruntat cu puţine piedici în încercarea lui de a-şi transforma ţara într-un stat iliberal. Numai că, miercuri, liderul de la Budapesta s-a văzut pus în faţa a două obstacole, acasă şi în străinătate, care îi dau cu adevărat dureri de cap, scrie „New York Times“.

Primul a fost ridicat de Consiliul Naţional Judiciar, principalul bastion împotriva interferenţelor în justiţia ungară, care a acuzat-o pe şefa Biroului Naţional al Justiţiei, Tunde Hando, o apropiată a premierul conservator, de amestecuri „nefondate“ în modul în care sunt numiţi şi promovaţi judecătorii.

Al doilea a venit de la Bruxelles, unde Uniunea Europeană (UE) a anunţat că acordarea de fonduri europene ar putea fi condiţionată în viitor de respectarea statului de drept, deci, inclusiv a independenţei justiţiei.

Anunţul UE ar putea reprezenta o reală problemă pentru Viktor Orban, având în vedere că, în ultimul deceniu, fondurile europene au constituit aproape 4% din produsul intern brut, aceasta fiind una dintre cele mai mari rate din cadrul blocului comunitar. În plus, au fost formulate acuzaţii potrivit cărora apropiaţi ai lui Orban, inclusiv ginerele său, ar fi beneficiat personal de pe urma banilor europeni.

Loialişti puşi în funcţii

În acelaşi timp, raportul publicat miercuri de Consiliul Naţional Judiciar, un organism format din 15 judecători aleşi de colegii lor şi însărcinaţi să monitorizeze inclusiv modul în care Hando îşi exercită funcţia, a ridicat semne de întrebare cu privire la autonomia sistemului de justiţie din Ungaria.

Consiliul a precizat în această analiză că Hando, soţia unui parlamentar din partidul lui Orban, a făcut abuz de poziţia ei, amestecându-se în angajarea judecătorilor de rang înalt. Deşi aceştia sunt numiţi de o comisie independentă, Hando poate respinge deciziile şi poate face propriile numiri în anumite circumstanţe, un drept de care, spune consiliul, a abuzat.

Această acuzaţie a fost făcută de mai multe ori şi de alţi judecători sau de politicieni de opoziţie, care au susţinut că lui Hando i s-a permis să pună în funcţii persoane care îi sunt loiale lui Viktor Orban. Însă până acum nu a fost formulată niciodată de un organism de stat independent cu greutatea Consiliului Naţional Judiciar.  

De altfel, până în ianuarie, când au fost aleşi noi membri, nici acest for nu a fost prea vocal cu privire la imixtiunile în justiţie. Însă, după ce componenţa lui s-a schimbat, Consiliul a început să ridice semne de întrebare cu privire la modul în care Hando îşi exercită atribuţiile.

Demisii în lanţ

Dar după ce Orban a câştigat alegerile din 8 aprilie, lucrurile s-au schimbat iar. Mai precis, la numai patru zile după scrutin, mai mulţi membri au demisionat în circumstanţe nu tocmai clare. Agnes Rendeki, de pildă, s-a retras din motive personale, scrie cotidianul american citat. A doua zi, a demisionat un alt membru. A treia zi, un altul. În decurs de trei săptămâni, Consiliul şi-a perdut cinci membri, precum şi şase „rezerve“ care i-ar fi putut înlocui. 

Toate aceste plecări i-au determinat pe unii să creadă că la mijloc ar fi fost presiuni venite din partea lui Hando, care şi-ar fi dorit ca acest Consiliu să nu mai aibă suficienţi membri pentru a se putea întâlni.

De altfel,  într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută membrilor rămaşi, ea a afirmat că, având în vedere demisiile, nu consideră că există cvorum. Ca urmare, Consiliul nu ar putea publica raportul. Numai că, în cele din urmă, unul dintre membrii acestui for s-a întors din vacanţă astfel încât consiliul să se poată întruni legal şi să-şi facă publice concluziile. Zece membri au votat pentru, iar unul s-a abţinut. 

Criticii lui Orban au salutat concluzia consiliului.  Acesta a subliniat că „există probleme fundamentale cu independenţa judiciară“, a afirmat, la rândul său, Daniel Kelemen, profesor de politici europene şi drept european la Universitatea Rutgers.