Josep Borrell, reflecţii în cazul Afganistan: UE trebuie să dezvolte o autonomie strategică şi să dispună de capacitatea de acţiona pe plan militar

Situaţia din Afganistan, care se îndreaptă spre o „tragedie”, trebuie să „trezească” Uniunea Europeană şi să o determine să se doteze cu capacitatea de a acţiona pe plan militar, a apreciat Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Securitate, Josep Borrell, într-un interviu acordat AFP.

Prăbuşirea Guvernului afgan şi revenirea talibanilor la putere la Kabul înainte de încheierea retragerii forţelor occidentale, programată pe 31 august, au determinat grăbirea evacuării cetăţenilor ţărilor care au participat la războiul din Afganistan şi a colaboratorilor lor locali.

„Americanii vor să scoată 60.000 de persoane până la sfârşitul lunii. Este imposibil matematic”, a declarat Josep Borrell pentru AFP.

Mai multe state membre NATO au cerut vineri SUA să-şi amâne plecarea. Cu 6.000 de militari, armata SUA deţine controlul asupra aeroportului din Kabul de unde sunt organizate evacuările.

„Problema este accesul la aeroport. Măsurile de control şi de securitate ale americanilor sunt foarte stricte. Noi înşine ne-am plâns. Le-am cerut să arate mai mult flexibilitate”, a spus şeful diplomaţiei europene.

Delegaţia UE la Kabul trebuie să evacueze aproximativ 400 de colaboratori afgani şi familiile lor. UE a promis să-i scoată pe toţi din ţară, dar a reuşit doar cu 150 dintre ei, stabiliţi în Spania.

„Mai avem încă peste 200 de agenţi afgani care aşteaptă să pătrundă pe aeroportul din Kabul şi nu este uşor. Mai întâi trebuie să treacă de controalele talibanilor, apoi de cele americane, extrem de restrictive. Am cerut deja o mai bună coordonare”, a precizat Borrell.

O tragedie

„Dacă americanii pleacă la 31 august, europenii nu au capacitatea militară de a ocupa şi securiza aeroportul militar, iar talibanii vor prelua controlul”, a afirmat el.

În aceste condiţii, subliniază Borrell, dialogul cu talibanii se impune de la sine. „Dacă vreţi să vă scoateţi echipa, trebuie să discutaţi cu talibanii”, explică el.

„Toată lumea caută să ajungă la acorduri cu talibanii. Avem contacte cu talibanii, dar nu cu liderii lor”, notează şeful diplomaţiei europene.

„Să vorbeşti cu ei nu înseamnă să-i recunoşti”, nuanţează el.

„Ceea ce se petrece acum în Afganistan este o tragedie. Marea întrebare este: de ce s-a întâmplat aşa?”, îşi exprimă regretul Josep Borrell.

„M-am întâlnit cu preşedintele Ashraf Ghani în iulie, la Taşkent. Avea o mare amărăciune. Mi-a spus că, fără sprijinul aerian american, nu putea să păstreze ţara şi că trebuia să se replieze spre Kabul”, a mărturisit el.

„Nu a avut timp să aplice această strategie. Armata afgană a refuzat să lupte. Totuşi, ea nu era dezarmată, având în vedere cantitatea de armament lăsată talibanilor. Dar nu mai credea”, a adăugat Borrell.

„Regret mult modul în care s-au petrecut lucrurile. Dar nimeni nu a cerut părerea europenilor”, a subliniat şeful dilomaţiei europene.

„Trezirea” Europei

„Unele ţări îşi vor pune întrebări despre aliatul american care, aşa cum a spus Joe Biden, nu vrea să mai facă războaiele altora. Acest nou scenariu pune fără îndoială probleme de leadership la nivel mondial şi cred că este o ocazie de a consolida conceptul şi politica activă de autonomie strategică europeană”, a spus Josep Borrell.

„Nu există o alternativă pentru europeni. Trebuie să se organizeze şi să facă faţă lumii aşa cum este, nu cum o visează”, atrage atenţia el.

„Noi propunem dotarea Uniunii Europene cu o primă forţă de intrare de 50.000 de militari capabili să acţioneze în circumstanţe precum cele din Afganistan”, a declarat el. Proiectul este în discuţie între miniştrii Apărării din UE.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a pledat în acest sens, sâmbătă, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

„Vreau să mă duc în septembrie în Irak, Tunisia şi Libia. Următoarele crize vor fi în Irak şi Sahel”, prezice Borrell.

„Europa se mişcă doar prin crize. Afganistanul o poate trezi. Acum este momentul să o dotăm cu o forţă militară capabilă să lupte în caz de necesitate”, a conchis şeful diplomaţiei europene.