Jens Stoltenberg: Consiliul NATO-Rusia, „divergenţele profunde şi persistente“

Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice i-au prezentat ambasadorului rus deciziile summitului NATO de la Varşovia şi i-au reamintit principiul respectării suveranităţii Ucrainei.

Ambasadorii celor 28 de ţări ale Alianţei Nord-Atlantice şi omologul lor rus, Aleksandr Gruşko, s-au întâlnit, ieri, la sediul NATO din Bruxelles în cadrul Consiliului NATO-Rusia, pentru prima oară de la suspendarea activităţii acestui for, în contextul izbucnirii conflictului din Ucraina în 2014. După anexarea Crimeei, în 2014, sediul central al NATO de la Bruxelles şi Moscova au întrerupt legătura. Pentru a protesta împotriva pasului făcut de ruşi, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suspendat cooperarea cu Moscova. 

La insistenţa unor ţări precum Germania şi Franţa, dornice să manifeste o atitudine mai constructivă, Consiliul NATO-Rusia se mai reunise la sfârşitul lunii aprilie. Dar, în finalul acestei reuniuni, după o pauză de peste 20 de luni, fiecare parte a rămas pe poziţia ei în problema conflictului ucrainean. Agenda pentru întâlnirea de ieri a fost stabilită pe puncte strict politice,fiind vorba doar de consultări, colaborarea practică rămânând „îngheţată".

Şi de data aceasta, ambasadorii celor 28 de state membre ale NATO şi omologul lor rus au constatat  „divergenţele profunde şi persistente“ care există între Alianţă şi Rusia în ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Acţiunile Rusiei în Ucraina au afectat securitatea în zona euroatlantică“, a subliniat Stoltenberg, care a calificat totuşi atmosfera acestei întâlniri drept „bună şi sinceră“.

Ambasadorul Rusiei la NATO a reproşat organizaţiei că deciziile luate de Alinţă la summitul de la Varşovia conduc la schimbări semnificative ale situaţiei militar-politice. „Nu mai există un echilibru de forţe aşa cum a existat înainte de începerea tuturor acestor pregătiri ale NATO“, a adaugat el, subliniind că ţările aliate ar trebui să conştientizeze că a percepe Rusia ca pe un adversar militar duce la o situaţie fără ieşire.

El a menţionat că ţările în care se preconizează desfaşurarea de batalioane NATO, în special Polonia, nu au fost niciodată parte a planificării militare ruse. 

Moscova a prezentat cu această ocazie propuneri pentru sporirea securităţii aeriene în zona Mării Baltice, unde avioanele forţelor aeriene ale unor state ale Alianţei se întâlnesc frecvent cu cele ale Rusiei, măsuri despre care Stoltenberg a afirmat că vor fi studiate.

Moscova răspunde cu ample exerciţii militare

După summit-ul de la Varşovia Rusia a demarat ample aplicaţii militare ale forţelor de rachete strategice cu participarea a aproximativ 400 de unităţi de luptă.  Sisteme de rachete de tip Topol, Topol M şi Iars vor fi desfăşurate în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse de la Tver, până în Altai şi Extremul Orient.

Fortele strategice ruse vor simula amplasarea sistemelor de rachetă pe teren,  măsuri de camuflare a acestora, interacţiunea cu alte unităţi,  lansări de rachete precum şi respingerea unor atacuri terestre şi aeriene. Efectivele care participă la aplicaţii au drept misiune detectarea, blocarea şi anihilarea unor forţe diversioniste imaginare. La exerciţii sunt mobilizate şi noi tipuri de vehicule blindate Taifun M, dotate cu drone. 

Ministerul apărării de la Moscova  precizează că  Forţele strategice ruse vor desfăşura până la sfârşitul anului în total 50 de exerciţii tactice, 40 aplicaţii de stat major dar şi  20 de formare şi instruire a personalului.