Jean-Claude Juncker i-a invitat la o cină a „reconcilieri“ pe liderii Grupului de la Vişegrad

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, i-a invitat la o cină pe liderii din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia,  în încercarea de a reduce tensiunile între aceste ţări şi state vest-europene, afirmă surse citate de agenţia Reuters.

 Într-o scrisoare de invitaţie trimisă pe 2 octombrie, adresată liderilor celor patru state membre central şi est-europene ce formează Grupul de la Vişegrad, şeful Comisiei Europene a evidenţiat "importanţa uriaşă" a unităţii statelor Uniunii Europene, în pofida disputelor pe tema imigraţiei şi altor teme, inclusiv Brexit.

În timp ce Praga şi Bratislava au adoptat uneori un ton moderat, Varşovia şi Budapesta au criticat frecvent Comisia Europeană şi ţări influente precum Germania şi Franţa, pe fondul acuzaţiilor privind încălcarea normelor statului de drept.

Pe fondul tensiunilor, preşedintele CE propune o reuniune cu liderii statelor din Grupul Vişegrad pe 18 octombrie, la Bruxelles, înaintea summitului Consiliului European, programat pe 19-20 octombrie.

 "Este necesară o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică", afirmă Jean-Claude Juncker.

În contextul ieşirii Marii Britanii din UE, "cred că menţinerea unităţii celorlalte 27 de state membre UE în negocierile privind Brexit are o importanţă uriaşă", a subliniat Juncker.

Statele din Grupul de la Vişegrad, în special Polonia şi Ungaria, s-au opus mecanismului de redistribuire a refugiaţilor între ţările membre ale UE, după valul masiv de migranţi din 2015 şi 2016, majoritatea musulmani proveniţi din Orientul Mijlociu şi Africa.

Alte subiecte care au provocat divergenţe între cele patru ţări din V4 includ reforma normelor privind detaşarea lucrătorilor între statele UE, dosar în care Franţa şi alte ţări vest-europene susţin că sunt victimele concurenţei neloiale din partea companiilor est-europene.

Unele ţări din vestul Europei, în special Italia — cea mai expusă în faţa valului de migranţi dinspre nordul Africii, au sugerat o tăiere a asistenţei financiare generoase de la bugetul UE furnizate ţărilor est-europene, dacă acestea nu dau dovadă de 'solidaritate' în problema migraţiei.