Iulia Timoşenko a acceptat graţierea parţială şi ar putea fi eliberată

Fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, a acceptat una din variantele eliberării ei din închisoare, care a fost examinată de politicieni europeni împreună cu conducerea ucraineană.

Este vorba de graţierea parţială, a declarat şeful fracţiunii Batkivşcina în Rada Supremă, Arseni Iaţeniuk.

Nu există informaţii oficiale referitoare la condiţiile acestui plan, însă deputatul european din Polonia, Marek Siwiec, a scris pe blogul său: „Graţierea parţială înseamnă că termenul ei de detenţie se va reduce de la 7 ani la jumătate. Pentru că doamna premier a executat peste jumătate din termen, ea poate fi eliberată anticipat”.

Eliberarea fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, încarcerată de peste doi ani, este o condiţie-cheie pusă Ucrainei de către Uniunea Europeană pentru semnarea unui acord de asociere în noiembrie, relatează AFP.

Cazul Timoşenko, contracandidata actualului şef de stat Viktor Ianukovici la alegerile prezidenţiale din 2010 şi condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru "abuz de putere", afectează relaţiile între Kiev şi Bruxelles, care suspectează că anchetarea opozantei este motivată politic.

Aflat în vizită la Kiev săptămâna trecută, ministrul german de Externe Guido Westerwelle a avertizat Ucraina că ar putea rata "oportunitatea" apropierii de UE.

Preşedintele Ianukovici speră să semneze un acord de asociere cu UE - document care constituie un prim pas către aderare - la summitul de la Vilnius, care va avea loc pe 28 şi 29 noiembrie.

"Este foarte dificil de imaginat semnarea acordului fără eliberarea Iuliei Timoşenko", a subliniat ambasadorul german în Ucraina Christoph Weil.

Prin urmare, Ianukovici ar trebui să găsească în săptămânile următoare o soluţie în cazul Timoşenko. Pe 10 octombrie, Westerwelle a reiterat propunerea ca Timoşenko, care suferă de hernie de disc, să fie transferată în Germania pentru a primi îngrijiri medicale.

Cu puţin timp mai înainte, fostul preşedinte polonez Aleksandr Kwasniewski şi fostul preşedinte al Parlamentului European (PE) Pat Cox au semnat şi prezentat Kievului în numele PE o cerere de graţiere a lui Timochenko.

O scrisoare similară a contribuit la graţierea în aprilie a lui Iuri Luţenko, fost ministru de Interne şi un aliat al Iuliei Timoşenko, arestat în 2010 şi condamnat în 2012 la patru ani de închisoare pentru abuz de putere şi deturnare de fonduri.

Săptămâna trecută, la finalul unei întrevederi cu comisarul european pentru Extindere şi Politica de Vecinătate Stefan Fule, Viktor Ianukovici a oferit asigurări că se va găsi o soluţie în cazul Timoşenko.

"Misiunea Cox-Kwasniewski lucrează, desfăşurăm o activitate comună, căutăm o cale şi sper că în timpul apropiat vom hotărî definitiv această problemă", a declarat el.

Cu toate că doresc să dezamorseze criza cu UE, autorităţile ucrainene vor s-o împiedice pe Timoşenko să participe la alegerile prezidenţiale din 2015, consideră unii analişti.

"Puterea ucraineană va căuta mecanismele juridice pentru ca Timoşenko să nu mai poată face politică", subliniază politologul Volodimir Fesenko, de la centrul Penta.

Pregătirile pentru summitul de la Vilnius au degradat în mod evident relaţiile între Ucraina şi Rusia, nemulţumită de orientarea proeuropeană a Kievului.

Acordul de asociere prevede crearea unei zone de liber-schimb cu UE.

Moscova avertizează Kievul că asocierea la UE va afecta relaţiile comerciale dintre cele două ţări, iar mărfurile sale nu vor găsi piaţă de desfacere în Vest.

În august, mărfurile ucrainene au fost blocate în vama rusă, la puţin timp după ce autorităţile ruse au interzis importul de ciocolată din Ucraina din motive oficial sanitare.

"În cazul în care Ucraina semnează un acord de asociere (...), cine va plăti pentru situaţia de neplată care devine inevitabilă?", a declarat la sfârşitul lunii septembrie consilierul economic al Kremlinului, Serghei Glaziev.

Premierul rus Dmitri Medvedev l-a avertizat în această săptămână pe omologul său Mikola Azarov că şansele Ucrainei de a adera la Uniunea Vamală a fostelor republici sovietice dominată de Moscova vor fi "nule" după semnarea acordului cu UE.

"Ucraina are nevoie de o contrapondere faţă de Rusia", subliniază, la rândul său, Oleksi Haran, directorul Şcolii pentru Analiză Politică de la Kiev.

Preşedintele ucrainean şi marile companii industriale care îl sprijină mizează pe Europa, chiar cu preţul pierderilor economice pe termen scurt legate de disputa cu Moscova.

"Ianukovici a înţeles că Rusia este mai periculoasă. El trebuie să se apropie de UE, altfel Moscova îl va înghiţi", apreciază analistul.