ISW: Moscova dă semne că își domolește retorica nucleară. Evoluția discursului amenințător al Kremlinului

Retorica nucleară a Kremlinului, care a cunoscut o escaladare odată cu discursul de anexare al lui Vladimir Putin, a dat în ultimele zile semne de domolire, după o serie de declarații oficiale în acest sens, și după ce presa americană a dezvăluit existența unor discuții private între consilierul în materie de securitate națională al SUA și omologul său rus, se arată în ultimul raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Comentariul președintelui rus, din 27 octombrie, conform căruia Rusia nu are nevoie să folosească arme nucleare, și nici nu i-ar fi utilă o astfel de utilizare, a fost urmat de declarația Ministerului rus de Externe privind „prevenția unui război nuclear” și asigurări privind angajamentul Rusiei față de reducerea și limitarea armelor nucleare.

Adjunctul președintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, și-a atenuat la rândul său discursul nuclear amenințător în favoarea unei retorici ce promovează o Rusie unită în raport cu războiul din Ucraina.

Putin și oficialii înalți de la Kremlin și-au intensificat retorica referitoare la utilizarea armelor nucleare începând cu discursul de anexare a regiunilor ucrainene ocupate, din 30 septembrie, și au menținut-o pe parcursul lunii următoare – comentariile au fost generale, iar Putin a evitat în acel discurs amenințarea directă cu arme nucleare. Probabil că intenția Kremlinului a fost să facă presiuni asupra Ucrainei să se așeze la masa negocierilor și să provoace o diminuare a sprijinului occidental pentru guvernul de la Kiev.

Un alt moment când Kremlinul și-a intensificat retorica nucleară a fost în urma eșecurilor militare din regiunea Harkov, dar și pe parcursul contraofensivei ucrainene din Lîman și din nordul regiunii Herson, la începutul lunii octombrie. Probabil că Kremlinul și-a continuat amenințările nucleare pentru a deturna atenția de la problemele sale militare și cele legate de mobilizare, ca și pentru a intimida partenerii occidentali ai Ucrainei, scriu experții de la ISW.

Kremlinul și-a schimbat retorica nucleară

Schimbarea retoricii Kremlinului privind armele nucleare este un indiciu al faptului că atât comandanții militari, cât și unele elemente de la Kremlin sunt conștiente într-o oarecare măsură de un impact modest al acestora asupra operațiunii militare rusești în cazul folosirii armelor nucleare. De altfel, publicația americană NYT a relatat, citând oficiali americani de rang înalt, că oficiali ruși seniori din domeniul apărării au purtat la mijlocul lunii octombrie discuții despre condițiile în care s-ar putea apela la arme nucleare. E posibil ca anexarea ilegală a celor patru regiuni ucrainene pe care armata rusă nu le-a ocupat în totalitate să pună inclusiv comandanților ruși probleme de interpretare a doctrinei nucleare a Rusiei, care prevede un răspuns cu arme nucleare în eventualitatea unor atacuri convenționale ce ar amenința însăși „existența statului”.

ISW a raportat anterior că ordinul de anexare al lui Putin a fost probabil o chestiune dezbinătoare care a produs o fractură în cadrul Kremlinului, creând facțiuni pro-război și pro-negocieri.

Probabil că Kremlinul a avut în acest timp discuții de clarificare a politicilor sale nucleare cu Washingtonul și aliații săi în vederea dezescaladării. Potrivit oficialilor americani, consilierul administrației SUA în materie de securitate națională Jack Sullivan a avut convorbiri private cu omologii săi ruși, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, respectiv secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev în vederea diminuării riscului de utilizare a armelor nucleare.

Este posibil ca China să fi jucat, de asemenea, un rol în presarea Kremlinului de a-și diminua amenințările nucleare. Președintele chinez Xi Jinping a declarat la 4 noiembrie că "comunitatea internațională ar trebui... să se opună în bloc utilizării sau amenințărilor cu utilizarea armelor nucleare, să militeze pentru faptul că armele nucleare nu trebuie folosite și că războaiele nucleare nu trebuie purtate, pentru a preveni o criză nucleară în Eurasia”.

Kremlinul ar putea să desfășoare în viitor acțiuni retorice de amenințare nucleară în încercarea de a determina Statele Unite și aliații săi să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a negocia; Kremlinul nu va putea forța Kievul să negocieze prin amenințări nucleare. ISW continuă să evalueze că utilizarea nucleară rusă în Ucraina rămâne puțin probabilă și că Kremlinul face în prezent pași pentru a-și detensiona retorica nucleară.