Irlanda, o poveste europeană de succes
0În contextul apropierii alegerilor europarlamentare, programate de joi până duminică, Irlanda nu uită beneficiile integrării şi figurează printre ţările cu locuitorii cei mai entuziasmaţi de ideea apartenenţei la Uniunea Europeană (UE). Insula de Smarald este o „poveste europeană de succes“, remarcă un profesor emerit de economie.
Turnurile de sticlă par ridicate după acelaşi tipar. Aliniate de-a lungul râului Liffey, care împarte în două capitala Dublin, aceste construcţii imense formează Silicon Docks, centrul financiar al Irlandei. Jos, câţiva angajaţi fumează într-o mică pauză, apoi se întorc la muncă. Google, Amazon sau Facebook sunt numai câţiva dintre giganţii americani care şi-au ales sediul european aici.
La aproape 100 de ani de la obţinerea independenţei, Republica Irlanda este un adevărat nod tehnologic. Este un succes pe care această ţară de numai 4,7 milioane de locuitori îl datorează unei politici fiscale avantajoase cuplate cu o integrare europeană reuşită. Iar alegerile europarlamentare, programate pe 24 mai în Irlanda, vor reprezenta probabil un nou prilej pentru cetăţenii acestei ţări de a-şi arăta ataşamentul faţă de Bruxelles. În timp ce dezbaterea este dominată de chestiunea Brexitului, majoritatea partidelor sunt proeuropene. Potrivit unui sondaj efectuat recent de Uniunea Europeană, 93% din populaţia Irlandei sprijină blocul comunitar, scrie în slate.fr Audrey Parmentier, o jurnalistă independentă stabilită la Dublin.
Aderarea la UE, sprijinită din raţiuni economice
Dublinul este conştient de ceea ce i-a adus Bruxellesul. „În momentul aderării la Comunitatea Economică Europeană (CEE), în 1973, Irlanda era o ţară foarte săracă“, spune Ben Tonra, profesor de ştiinţe politice la Colegiul Universitar Dublin. La acea vreme, Irlanda era o ţară fragilă, emancipată de curând politic şi dependentă încă economic de Marea Britanie. Când Londra şi-a depus cererea de aderare la blocul comunitar, Dublinul a procedat la fel. „Nu aveam de ales“, afirmă profesorul Tonra.
La 10 mai 1972, 81,3% dintre irlandezi au votat pentru aderarea la CEE, în ciuda temerilor legate de ştirbirea independenţei răspândite de partidul republican Sinn Fein.
„Irlandezii au realizat că trebuiau să facă parte dintr-un club mai mare“, subliniază John O’Hagan, profesor de economie la Trinity College.
„Nicio ţară nu poate trăi izolată. Irlanda a realizat că trebuie să urmeze regulile pentru a spera să aibă o influenţă pe piaţa europeană“, insistă el.
În 25 de ani de la aderare, Irlanda a primit peste 21,5 miliarde de lire sterline de la UE.
„În Regatul Unit, toată lumea credea că succesul Irlandei depindea doar de aceste transferuri de bani“, adaugă John O’Hagan, reamintind că insula a beneficiat şi de pe urma investiţiilor americane.
În opinia sa, unul dintre principalele oportunităţi oferite de UE a fost accesul la o piaţă de peste 500 de milioane de potenţiali consumatori.
Un model de integrare europeană?
După recesiunea din anii 1980, sfârşitul anilor 1990 marchează începutul unei perioade bune pentru Irlanda. Între 1995 şi 2007, economia irlandeză a înregistrat o creştere anuală medie de 6%, în timp ce rata şomajului s-a redus cu o treime. Într-un deceniu, PIB-ul Irlandei s-a dublat.
Irlandezii au trecut cu bine şi peste criza din 2008, când economia lor s-a prăbuşit 8%. Primind în 2010 peste 85 de miliarde de euro în urma unui plan de salvare negociat cu creditorii internaţionali, au reuşit să iasă din criză în numai trei ani.
În ciuda micilor dispute cu Bruxellesul, Dublinul îşi dă seama că îi datorează un loc la masa statelor europene.
„Cândva, Irlanda era percerpută drept o naţiune marginală, aflată în umbra Regatului Unit“, relevă istoricul John Horne.
„Dacă vreţi să vorbiţi despre o poveste europeană de succes, atunci puteţi alege Irlanda. În 30 de ani, Dublinul s-a transformat total. Astăzi, autostrăzile împânzesc ţara, ceea ce nu era cazul anterior!“, conchide profesorul O’Hagan.