Inundaţii în Belgia: Un judecător de instrucţie, sesizat pentru „omucideri involuntare“. De ce a fost ignorat sistemul european de avertizare?

Un judecător de instrucţie a fost sesizat pentru o anchetă privind "omucideri involuntare" în urma inundaţiilor de la jumătatea lunii iulie din Belgia, care s-au soldat cu 38 de morţi, a anunţat miercuri parchetul din Liege. Primele avertismente cu privire la o inundaţie majoră au venit cu patru zile înainte de potopul care s-a abătut asupra regiunilor din Germania şi Belgia, dar autorităţile locale nu le-au luat în seamă.

Provincia Liege, aflată în Valonia, regiunea francofonă din sudul Belgiei, a fost cea mai afectată de inundaţiile care au provocat pagube enorme.

Poliţia federală a precizat miercuri pentru AFP că ultimul bilanţ provizoriu s-ar ridica la 38 de morţi, contrazicând bilanţul de 41 de morţi furnizat marţi de şeful guvernului din Valonia, Elio Di Rupo.

Judecătorul de instrucţie este însărcinat să identifice eventuale responsabilităţi pentru "omucideri involuntare prin lipsa de prevedere sau de precauţie", a indicat parchetul din Liege într-un comunicat.

Această decizie "rezultă din dorinţa de a garanta liniştea, obiectivitatea şi independenţa cu care căutarea adevărului poate avea loc, cu respectarea memoriei victimelor şi a apropiaţilor lor", a adăugat el.

Un început de polemică a urmat după catastrofa din 14-15 iulie, în special în privinţa deficienţelor prezumate ale sistemului de alertă.

Sinistraţii s-au plâns că nu au dispus de toate informaţiile, în special în privinţa unui baraj saturat situat la Eupen, ale cărui vane au fost deschise, fără ca toţi riveranii să fie evacuaţi preventiv.

Inundaţiile au afectat şi vestul Germaniei, unde s-au soldat cu 182 de morţi, potrivit unui ultim bilanţ.

Sistemul european de avertizare, ignorat

Primele avertismente cu privire la o inundaţie majoră au venit cu patru zile înainte de potopul care s-a abătut asupra regiunilor din Germania şi Belgia, dar autorităţile locale nu le-au luat în seamă

După inundaţiile devastatoare din vestul Europei s-a declanşat o întreagă polemică dacă puteau fi evitate în mare măsură pierderile de vieţi omeneşti şi limitate întrucâtva pierderile material. Uniunea Europeană beneficiază de un sistem modern de avertizare, dar o serie de erori umane şi deficienţe sistemice au făcut ca lucrurile să nu funcţioneze. Meteorologii şi climatologii  avertizează că fenomenele extreme vor deveni regula şi nu excepţia, în viitorul imediat, din cauza încălzirii globale, iar Europa trebuie să se adapteze la noua realitate climatică. 

După cum scrie politico.eu,  primele avertismente cu privire la o inundaţie majoră au venit cu patru zile înainte de potopul care s-a abătut asupra regiunilor din Germania şi Belgia, acum aproape două săptămâni. Notificările, din ce în ce mai urgente, au ajuns în repetate rânduri pe adresele oficialilor guvernamentali din Germania şi Belgia. Erau descrise scenarii alarmante: inundaţii aşa cum se văd odată la o generaţie, pericole extreme. Alertele au venit de la oamenii de ştiinţă care lucrează la Sistemul European de Avertizare asupra Inundaţiilor (EFAS).  Acesta a fost conceput încă din 2002, pentru a genera o privire de ansamblu asupra inundaţiilor, cu până la 10 zile în avans. Din 2011, EFAS face parte din serviciul Copernicus de gestionare a situaţiilor de urgenţă şi a primit statutul de serviciu operaţional în 2012. Acum, specialiştii EFAS au văzut prognozele prin satelit care arătau că bazinele fluviale Rin şi Meuse vor fi afectate de ploi masive începând cu 13 iulie. Între 10 iulie şi 14 iulie, EFAS a trimis peste 25 de avertismente.  Şi totuşi, până la sfârşitul săptămânii, peste 200 de oameni aveau să piară în urma inundaţiilor din estul Belgiei şi vestul Germaniei.

 Autorităţile locale au subestimat riscurile

Aici se poate vorbi deja despre un eşec în lanţul informaţional. Potrivit investigaţiei realizate de Politico, ruptura s-a produs după transmiterea alertelor către autorităţile regionale şi locale. Se pare că acestea au subestimat riscurile.

Avertismentele EFAS nu sunt făcute publice decât după 30 de zile de la emiterea lor. Guvernele naţionale sunt cele au creat acest embargo, pentru a evita „haosul”, spune publicaţia europeană, citând surse din sistemul de decizie. Depinde, aşadar, de autorităţile naţionale şi locale să interpreteze şi să transmită avertismentele, astfel încât să evite panica şi să salveze vieţi. Într-adevăr, evacuarea doar a câtorva străzi poate fi o operaţiune dificilă. Pentru populaţiile mari, în condiţii meteo periculoase, haosul se poate instala rapid. 

Alarmele false pot, de asemenea, să-i facă pe oameni neîncrezători tocmai atunci când se ajunge la o inundaţie cu adevărat mare, spune un expert citat de Politico. Dar dezastrul din regiunile germane şi belgiene ar trebui să funcţioneze ca un semnal de alarmă pentru politicienii europeni, într-un mod echivalent cu lecţia amară a pandemiei.  S-a  constatat că statele nu pot oferi un răspuns eficient decât dacă vor aborda provocarea împreună. Însă lecţia a fost însuşită de-abia după ce au acţionat individual, uneori unul împotriva altuia, iar aceasta a costat, în cele din urmă, vieţi omeneşti. La fel ca şi cu realitatea pandemică, va trebui să ne obişnuim să trăim şi cu noua realitate climatică a Europei – furtunile de amploare şi mega-inundaţiile vor reveni din ce în ce mai des.