Interviu cu preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier: „Refuzul lui Zelenski de a mă primi nu schimbă solidaritatea noastră cu Ucraina“

Preşedintele Republicii Federale Germane, Frank-Walter Steinmeier, efectuează o vizită în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul crizei de securitate pe care o traversăm în urma invadării Ucrainei de către Federaţia Rusă.

Cei doi preşedinţi vor aborda în discuţia bilaterală modul de dezvoltare a relaţiei româno-germane şi o atenţie specială va fi acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice. Cu prilejul vizitei sale în România, la aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, preşedintele Steinmeier a acordat un interviu ziarului „Adevărul“.

Adevărul: Vizitaţi România în momentul în care traversăm cea mai gravă criză de securitate de pe continentul european, după 1945. Ce pot face Germania şi România, în mod concret, pentru a ajuta mai mult Ucraina şi pentru a întări solidaritatea în cadrul NATO şi al UE?

Frank-Walter Steinmeier: Germania şi România sunt parteneri în UE şi NATO şi au o colaborare strânsă şi bazată pe încredere. Împreună am impus sancţiuni dure împotriva Rusiei, următorul pachet de sancţiuni fiind acum în lucru. Germania sprijină Ucraina financiar, umanitar şi militar: guvernul federal a aprobat săptămâna trecută livrarea de armament greu. Ştiu că şi România a oferit deja un sprijin substanţial şi că va ajuta în continuare. Moscova a fost surprinsă de unitatea noastră în reacţiile la războiul brutal de agresiune declanşat de Rusia. Pe această unitate se bazează puterea noastră. 

Cum vede Germania implicarea României în cadrul acţiunilor Aliaţilor NATO şi UE privind criza provocată de invazia Rusiei în Ucraina?

Germania şi România îşi aduc contribuţia. Mesajul nostru este clar: prietenii şi aliaţii noştri se pot baza pe noi. Împreună vom apăra fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru aliat. Colaborăm strâns şi în ceea ce priveşte ajutorul umanitar acordat milioanelor de oameni nevoiţi să se refugieze din Ucraina. Doresc să transmit cu acest prilej Guvernului României şi cetăţenilor săi marea mea mulţumire şi respectul meu pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina. 

Parteneriatul dintre Germania şi România a împlinit 30 de ani. Cum apreciaţi rezultatele acestui parteneriat şi cum priveşte Germania dezvoltarea acestui parteneriat în continuare?

Aniversăm în acest an un jubileu deosebit. Germania şi România au semnat aici, la Bucureşti, în 21 aprilie 1992, „Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa“. Chiar dacă prietenia dintre ţările noastre este mult mai îndelungată, acest tratat reprezintă în continuare fundamentul relaţiilor noastre strânse şi diverse. Ne bucură şi multiplele contacte între societăţile civile. Minoritatea germană din România, cu ai cărei reprezentanţi mă voi întâlni cu prilejul vizitei mele la Bucureşti, joacă un rol important în acest sens, la fel ca şi numărul din ce în ce mai mare de cetăţeni români care trăiesc în Germania. Sunt încrezător că, pe acest fundament, relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în mod pozitiv. 

Germania a primit critici serioase privind politica externă binevoitoare faţă de Rusia, politică pe care şi dumneavoastră aţi caracterizat-o drept o greşeală. După începerea războiului, Germania a anunţat schimbarea politicii sale de apărare şi a politicii faţă de Rusia. În ciuda acestor lucruri, o vizită a dumneavoastră la Kiev a fost respinsă de partea ucraineană. Afectează aceste critici şi respingerea vizitei dumneavoastră la Kiev poziţia Germaniei faţă de Ucraina şi ajutorul militar către această ţară? 

Refuzul preşedintelui Zelenski de a mă primi este o decizie ucraineană, de care am luat la cunoştinţă. Rămân la ceea ce am afirmat deja în ziua refuzului: această decizie nu schimbă cu nimic solidaritatea noastră faţă de oamenii din Ucraina. Sprijinim Ucraina din tot sufletul şi cu forţe unite: politic, financiar, umanitar şi, cu precădere, militar. 

În ce măsură este hotărâtă Germania să întrerupă importurile de energie din Rusia şi, dacă doreşte acest lucru, când va fi pregătită să renunţe la petrolul şi la gazele ruseşti?

Vom renunţa complet la importurile de cărbune, petrol şi gaz din Rusia. Acum este important să implementăm această decizie cât mai repede cu putinţă. În acest sens, suntem în discuţii cu partenerii noştri din Europa, deoarece vrem să facem acest pas împreună. Germania sprijină planul Comisiei Europene de a reduce dependenţa UE de gazul rusesc cu două treimi până la finele acestui an şi de a o elimina aproape complet până în 2024. Germania doreşte să sisteze importurile de cărbune din Rusia deja până în luna august şi să renunţe la petrolul rusesc până la sfârşitul acestui an, precum şi la gazul din Rusia în cursul anului 2024. Guvernul federal lucrează intens la acest plan. Căutăm alţi furnizori şi alte posibilităţi de import. De asemenea, accelerăm tranziţia energetică spre surse de energie regenerabile. 

Cum credeţi că ar trebui să reacţioneze NATO şi Uniunea Europeană, dacă şi alte state, cum ar fi Republica Moldova, ar urma să fie ameninţate de Rusia?

Republica Moldova face parte din comunitatea europeană şi are nevoie de sprijin şi solidaritate de neclintit din partea noastră. Am dat dovadă de aceste lucruri prin intermediul Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, creată la iniţiativa ministrului federal al Afacerilor Externe împreună cu omologii săi român şi francez. 45 de delegaţii din 36 de ţări şi 9 organizaţii internaţionale şi instituţii financiare şi-au exprimat susţinerea faţă de Republica Moldova pe termen scurt şi mediu. Este decisiv să întărim în continuare rezilienţa Republicii Moldova. Vom contribui la acest proces şi mă bucur că România a anunţat deja că va găzdui următoarea conferinţă a Platformei de sprijin.

Ucraina a completat chestionarul privind începerea procesului de aderare la UE, la fel Republica Moldova, iar Georgia se află în cadrul aceluiaşi proces. Care este poziţia Germaniei privind aderarea la UE a acestor ţări şi faţă de adoptarea unui proceduri rapide?

Ucraina este membră a familiei europene. Şefii de stat şi de guvern ai UE au afirmat clar acest lucru în Declaraţia de la Versailles din martie. Germania sprijină pe deplin această declaraţie. În ceea ce priveşte cererile de aderare ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, Comisia Europeană pregăteşte un aviz pe care îl va înainta Consiliului, iar acesta din urmă va decide următorii paşi. Momentan ne concentrăm asupra măsurilor concrete de sprijin.

În cadrul unor viitoare negocieri, din punctul de vedere al Germaniei, ce garanţii de securitate poate primi Ucraina pentru a se putea ajunge la un acord de pace?

Decizia cu privire la viitorul Ucrainei aparţine exclusiv poporului ucrainean, respectiv Parlamentului şi Guvernului acestei ţări. În cazul în care, în cadrul negocierilor, Ucraina va lua astfel de decizii, le vom susţine. Germania a fost gata în trecut să îşi asume răspunderea şi vom face acest lucru în continuare.