Întâlnire Borne-Scholz pentru a vorbi pe o singură voce în numele Europei

Elisabeth Borne şi Olaf Scholz se întâlnesc vineri la Berlin pentru a-şi acorda viorile franceză şi germană în numele Europei şi pentru a face uitate neînţelegerile lor privind apărarea şi energia, amplificate de războiul din Ucraina, comentează AFP.

Premierul francez şi cancelarul german vor să dea „un nou impuls” tandemului, motor al construcţiei europene, precum Emmanuel Macron şi Olaf Scholz pe 26 octombrie la Paris, potrivit Agerpres. 

Elisabeth Borne se va întâlni şi cu Robert Habeck, vicecancelar însărcinat cu economia şi climatul, primit marţi la Paris într-un mod destul inedit de preşedintele francez care a discutat, de asemenea, cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

Odată cu ofensiva rusă în Ucraina şi cu criza energetică pe care a generat-o, „avem nevoie de Europa mai mult ca niciodată”, a subliniat anturajul premierului francez.

„Se vede clar în ce măsură Europa a fost indispensabilă în înfruntarea anumitor crize. Şi a putea face Europa să funcţioneze necesită neapărat o relaţie franco-germană foarte bună”, potrivit aceleiaşi surse.

„Împreună suntem mai puternici”, în special „pentru a face faţă tranziţiei climatice şi pentru a ne asigura că între China şi Statele Unite există a treia putere care se numeşte Europa”, a afirmat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, primindu-l pe ministrul german de finanţe, Christian Lindner.

„Împărtăşesc cu Emmanuel Macron obiectivul unei Europe geopolitice, capabilă să acţioneze mult mai mult”, a declarat Olaf Scholz miercuri în faţa Bundestagului.

Pentru a face uitate diferendele energetice, Parisul şi Berlinul ar putea demonstra o solidaritate sporită în ceea ce priveşte furnizarea reciprocă de gaz şi electricitate.

De la jumătatea lui octombrie, Franţa livrează deja gaze Germaniei care, la rândul său, ar putea avansa la noiembrie (în loc de ianuarie) creşterea capacităţilor sale de schimb de energie electrică, ceea ce va permite Franţei să primească mai mult.

Din cauza închiderii multor reactoare nucleare, este pentru prima dată în ultimii 42 de ani când Franţa este importator net de energie electrică. Şi pentru Germania, punctul de cotitură este istoric, deoarece, în mod obişnuit, ţara importa gaze din Rusia.

Cu toate acestea, cele două ţări rămân divizate în legătură cu ideea plafonării preţurilor la gaze. Iar planul de ajutor al Germaniei de 200 de miliarde de euro pentru persoane fizice şi întreprinderi în faţa creşterii preţurilor îi face pe vecinii săi să se teamă de o distorsionare a concurenţei.

Marţi, Bruno Le Maire şi omologul său german, Robert Habeck, şi-au exprimat în acest sens dorinţa de a menţine o „concurenţă loială” între cele două ţări.

Ei au manifestat şi despre dorinţa de a „accelera” proiectele industriale europene în faţa planului masiv de investiţii al Statelor Unite (Inflation Reduction Act, IRA) care este, de asemenea, de natură să denatureze concurenţa şi în legătură cu premierul Borne şi cancelarul Scholz vor discuta un răspuns european comun.

Aduse la lumină de o amânare a consiliului de miniştri franco-german, aceste tensiuni au scos, însă, din impas anumite proiecte, precum acordul politic la care au ajuns producătorii Dassault şi Airbus privind proiectul european de avioane de luptă (SCAF), chiar dacă pentru vineri nu este planificată nicio semnare de contracte.

În domeniul spaţial, în timp ce fiecare ţară încearcă să-şi dezvolte propriile mini-lansatoare, Franţa, Germania şi Italia au convenit marţi să permită trimiterea acestor rachete mici în numele Agenţiei Spaţiale Europene.

Însă proiectul de scut antirachetă promovat de Berlin, concurând cu cel al Parisului şi Romei, va fi abordat „într-un alt format de discuţii”.

Nici o dată nu ar urma să fie oficializată pentru următorul consiliu de miniştri franco-german, până la marea reuniune din 22 ianuarie, când Tratatul franco-german împlineşte 60 de ani.

Comunicarea ar putea merge cu atât mai bine cu premierul Borne, deoarece este „cel mai german” ministru al guvernului francez din cauza „seriozităţii”, „refuzului exagerărilor” şi „discreţiei”, estimează Alexandre Robinet- Borgomano, de la Institut Montaigne.

Hans Stark, consilier al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (Ifri), consideră că această vizită are ca scop mai presus de toate „să stabilească un mod de lucru” şi să evite să dea impresia unui front divizat în faţa Rusiei.