Îngrijorările Comisiei Europene pe justiţie: corupţia politică şi termenele lungi de judecată

"Comisia Europeană e preocupată în continuare de atitudinea politică şi instituţională în legătură cu cazurile în care sunt implicaţi membri ai Parlamentului", a declarat astăzi, la Bruxelles, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, după ce s-a întâlnit cu secretarul Comisiei Europene, Catherine Day, pentru ultimele discuţii înaintea raportului intermediar pe justiţie.

Evaluarea se face în cadrul aşa numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) şi ar putea fi deja prezentată la mijlocul lunii februarie. Raportul  va arăta dacă sistemul judiciar românesc a înregistrat sau nu progrese pe cele patru aspecte aflate încă sub monitorizarea europeană.

Potrivit lui Predoiu, după discuţiile de azi, Comisia Europeană nu-şi va schimba poziţia: mersul justiţiei nu trebuie împiedicat de proceduri parlamentare.

Ministrul a adăugat că are nevoie "de parteneriatul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie" instituţiile care deţin practic puterea în sistemului judiciar.

"Putem ajunge departe, foarte departe, cu obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare dacă există o colaborare efectivă şi nu doar declarativă între minister şi CSM. Aş adăuga aici în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care are un rol foarte important", a spus Predoiu.

Predoiu: Paharul e pe jumătate plin

O altă problemă a sistemului judiciar românesc rămâne cea a resurselor umane în timp ce „o altă chestiune presantă" este cea a termenelor lungi de judecată, a adăugat ministrul justiţiei. „Trebuie să vedem imediat cu CSM-ul modul în care putem pune în practică programul pe volumul optim de activitate şi măsurile pe care trebuie să le luăm", a mai spus Predoiu. El nu a preferat să se abţină de la o apreciere pe viitorul raport pe justiţie, mai ales că el vine cu puţin înaintea unei decizii finale pe aderarea României la Schengen, programată în Consiliul JAI din 24-25 februarie. "Paharul e pe jumătate plin de la ultimul raport", a spus Predoiu, care a adăugat că viitoarea evaluare va nota "o schimbare de trend".

Legile sunt europene, aplicarea - românească

Unele dintre punctele la care Comisia Europeană ar putea remarca progrese în reformarea sistemului judiciar sunt legate de partea instituţională: Agenţia Naţională de Integritate s-a înfiinţat, pachetele de legi pe codurile penale şi civile sunt pregătite, refăcute, parte din ele votate. Nu eforturile legislative sunt însă problema ci aplicarea lor.

Astfel, sistemul judiciar românesc încă nu a rezolvat distribuirea corectă şi eficientă a dosarelor pe fiecare judecător astfel încât există situaţii în care unele termene de judecată sunt date la distanţă de un an. În fapt, pentru orice proces ar trebui să existe un verdict în maxim doi ani, timp în care să fie  date soluţii în toate căile de atac.

O altă mare problemă rămâne soluţionarea dosarelor de mare corupţie, cu implicări politice şi blocarea acestor cauze de proceduri parlamentare.