INFOGRAFIE Referendum în Scoţia. Secesiunea Regatului Unit va declanşa un tsunami separatist în Europa

Referendumul prin care scoţienii vor decide dacă vor independenţa de Regatul Unit ar putea deschide o adevărată Cutie a Pandorei în Europa, alimentând tendinţele separatiste din mai bine de 10 state.

Cu doar câteva zile până când se va decide soarta Scoţiei, destinele Regatului Unit şi Uniunii Europene rămân la fel de greu de prevăzut. Deocamdată, cele mai recente sondaje, de la 11 septembrie, arată o revenire în frunte a unioniştilor, care s-ar bucura de 42% din voturi. De cealaltă parte, 40% dintre scoţieni vor vota pentru ruperea de Marea Britanie. Însă existenţa unui procent de 17% de indecişi – adică aproximativ o jumătate de milion de oameni – este cea care cauzează fluctuaţii majore în sondaje de la o zi la alta şi, în final, va determina rezultatele plebiscitului care va avea consecinţe asupra întregii Europe. 

Dacă scoţienii vor decide, pe 18 septembrie, că nu mai vor să rămână alături de Marea Britanie, rezultatele referendumului vor reprezenta un precedent periculos pentru întreaga Europă, unde, de-a lungul ultimilor 20 de ani, au apărut şi s-au consolidat numeroase focare separatiste. 

„Dacă scoţienii votează pentru independenţă, va deveni extrem de dificil pentru guvernul spaniol să refuze în continuare un drept democratic similar pentru cataloni şi basci. Separatiştii flamanzi vor intensifica presiunile asupra Belgiei, iar Liga Nordului ar putea începe o nouă viaţă în Italia”, notează cotidianul american „The New York Times”. 

Însă, înainte de a ajunge în Spania sau Italia, entuziasmul separatist al scoţienilor se va revărsa mult mai aproape de casă. Partidul Sinn Fein din Irlanda de Nord militează de ani buni pentru un stat independent de Marea Britanie şi unirea cu Irlanda. Pe fondul crizei economice, ideea a început să rezoneze cu o parte tot mai mare a irlandezilor. 

Click pe imagine pentru a mări

Catalanii, la un pas de independenţă

Cel mai aproape de independenţă par, într-adevăr, catalanii. Mişcare de independeţă apărută încă din secolul al XVII-lea a luat cu adevărat avânt în anii 1900, însă a fost reprimată ferm de Madrid de fiecare dată. Acum, catalanii au anunţat că, în ciuda ameninţărilor guvernului spaniol, vor organiza un referendum de secesiune în 2015. Majoritatea covârşitoare a populaţiei doreşte ruperea de Spania. 

Cu totul altă strategie adoptă militanţii Eta din Ţara Bascilor, care nu organizează referendumuri, ci atentate. Cunoscută pentru violenţă, grupării Eta i se atribuie peste 820 de crime în numele independenţei. La alegerile legislative locale din 2012, partidele pro-secesiune au câştigat peste 55% din voturi. 

În total, patru focare separatiste ameninţă să „macine” Spania. Pe lângă Catalonia şi Ţara Bascilor, localnicii din Andaluzia şi Galicia vor urmări cu mai mult interes decât restul europenilor rezultatele referendumului din Scoţia. Însă Spania nu este singura ţară puternică din UE afectată de curentul separatist.  Franţa luptă cu această problemă pe două fronturi – Bretania şi Corsica. În aceasta din urmă, localnicii simt că trăiesc într-o colonie, în timp ce bretonii îşi anunţă cu fiecare ocazie descendenţa celtică şi susţin că nu sunt francezi. 

Soarta Transnistriei, legată de Ucraina

Mai spre est, Roma trebuie să se confrunte cu separatiştii care vor înfiinţarea Republicii Sardinia şi a Statului Liber al Tirolului de Sud. În această regiune din urmă, aflată în nordul Italiei, există şi un puternic curent pro-unirea cu Austria. 

Însă crizele separatiste care afectează în mod direct România se află la doar o aruncătură de băţ. Deznodământul războiului civil din Ucraina, unde separatiştii proruşi se luptă pentru independenţa de Kiev şi rămânerea sub influenţa Rusiei, va decide în mare parte şi soarta Transnistriei, regiune separatistă din Republica Moldova. În ultimul an, şi găgăuzii din Moldova şi-au intensificat retorica pro-secesiune, profitând de tensiunile din Transnistria şi conflictul din Ucraina.